Lindsey Vonn (USA) – aur: „Nu ma pot opri din plans. Am avut in cariera multe suisuri si coborasuri. Sa stau aici sus este de nedescris. Este tot ce mi-am dorit si am sperat vreodata. Am visat cum ar fi daca as castiga, dar in realitate e si mai bine. Este unul din cele mai emotionante momente din viata mea. Sa vad la finis numele meu pe tabela sus de tot si Julia pe locul doi, e fantastic. Este minunat, am realizat ce am vrut sa realizez dintotdeauna. E o zi mare pentru sportul american si pentru schiul alpin.”
„Mi-am dorit sa devin olimpica inca de cand aveam noua ani. Atunci am intalnit-o pe Picabo Street. A fost o calatorie lunga de la acea intalnire dintr-un magazin de schi din Minnesota, dar m-a inspirat si as dori sa fac acelasi lucru pentru generatia urmatoare de schiori.”
„Am stiut exact ce trebuie sa fac, pe ce linie sa schiez ca sa castig coborarea de aici. Dupa cursa Juliei am stiut ca-mi trebuie o coborare perfecta. Chiar perfecta nu a fost, dar a fost agresiva. Am luptat de sus pana jos. Sus am avut cateva erori, din fericire a fost suficient pentru aur. Cand am vazut ce departe ajung la ultima saritura, am stiut ca am mers bine si rapid. M-a ajutat sa stiu ca Julia are un avans de noua zecimi. As fi putut sa am trac, dar cand ai trac atunci schiezi automat pasiv. Insa am fost intr-o situatie asemanatoare anul trecut in Val d’Isere cand Lara Gut a reusit o cursa perfecta. De aceea am stiut ce e de facut.”
„E greu sa schiezi accidentat, dar am incercat sa raman tare si sa lupt mai departe. Accidentarea mea a fost incredibil de suparatoare. Doare atat de tare cand schiez, mai ales pe partii asa denivelate. Am avut noroc ca s-au amanat atatea coborari din cauza vremii. A fost exact ceea ce am avut nevoie ca sa imi revin macar pe jumatate. Cineva acolo sus a avut grija de mine. A fost o provocare sa schiez in starea mea, dar am fost concentrata si hotarata si am incercat sa nu ma gandesc la durere. La ultima saritura n-am mai reusit, a fost foarte dureroasa, dar acum e gata. Am terminat, am castigat si sunt fericita.”
„N-am putut sa ma uit la cazatura Anjei. A ramas pe spate inainte de saritura si apoi a zburat 60 de metri in aer. Am vorbit cu unul din antrenorii ei si mi-a spus ca e bine. Ii doresc numai bine si sa fie la startul urmatoarei curse.”
„A fost greu pentru noi toate sa schiem fara un antrenament complet. Nu am stiut cum va fi portiunea inferioara, ce ma asteapta jos. Am pierdut deja o data Cupa Mondiala la ultima poarta inainte de o saritura. Si acum am avut in minte numai sper sa reusesc, sper sa reusesc si sa fiu rapida. A fost o provocare pentru mine, dar am avut doar aur in cap. Sunt foarte bucuroasa ca am ajuns pana jos.”
„Presiunea asupra mea a fost foarte mare. Toti s-au asteptat ca eu sa castig si am muncit ca sa ating acest tel. Dar saptamanile de dupa accidentare nu au fost usoare. La inceput am crezut ca s-a dus visul meu de a castiga aurul olimpic. Dar am luptat pentru am tinut neaparat sa vin aici si sa castig! Multumesc lui Dumnezeu ca am avut un inger pazitor, caci daca nu s-ar fi amanat super-combinata nu stiu daca as mai fi castigat acest aur. Pentru cazul ca am trac la start am avut si un plan B cu Thomas (n.t. – sotul ei). Ar fi trebuit sa vina langa mine la start ca sa ma incurajeze, dar nu a fost nevoie. Doar m-a informat tot timpul prin radio despre clasamentul curent. Mi-a zis dupa ce a terminat Julia: o sa faci o cursa exceptionala si o sa-i bati timpul. Iar eu i-am raspuns: bine. Am iesit pe partie si am schiat asa cum o fac de obicei. Iar apoi cand am trecut linia de sosire mi-am vazut numele la numarul 1 si a fost unul din sentimentele cele mai frumoase pe care le-am trait vreodata.”
„Am venit aici ca sa castig aurul si asta am facut. Am obtinut ce am vrut si voi parasi Whistlerul fericita. Nu mai apasa nici o greutate pe umerii mei si acum pot sa ma concentrez din nou asupra schiului. Pot schia cu incredere pentru ca stiu ca sunt rapida in ciuda accidentarii.”
„Americanii evolueaza foarte bine sub presiune, dam pur si simplu totul. Jocurile Olimpice au pentru cei de acasa o valoare incredibila, de data aceasta poate chiar mai mult decat de obice pentru ca sunt practic in pragul casei. E fantastic sa fiu campioana olimpica si le multumesc tuturor celor care m-au ajutat sa-mi implinesc visul.”
Julia Mancuso (USA) – argint: „Cursa a fost foarte palpitanta. Am aratat cea mai buna coborare a mea. Am fost pur si simplu pozitiva in atitudine la start, desi am avut si emotii. Am stiut ca trebuie sa risc totul pentru ca am avut un singur antrenament. Sus a fost foarte dificil, dar s-a terminat totul cu bine.”
„E incredibil. Mai ales aici in Whistler, in America de Nord, sa fim Lindsey prima si eu a doua. Nu sunt genul care sa se gandeasca la statistici, dar cred ca e nemaipomenit, mai ales in America. La noi toti iubesc Jocurile Olimpice si acum ne traim visurile.”
„Imi plac traseele dure. Nu ai putut sa stai prea mult in pozitie si viteza a fost destul de ridicata. Imi place cand nu trebuie sa schiezi in pozitie si cand traseul urmareste terenul natural. Au fost multe sarituri si alte lucruri interesante. A fost o cursa foarte, foarte buna.”
„Am stiut intotdeauna ca voi castiga o medalie aici. Telurile mele principale au fost intotdeauna legate de Jocurile Olimpice. Am ramas pozitiva in gandire si am crezut ca indiferent de ce se intampla in jurul meu, eu sunt in stare sa ajung pe podium.”
Elisabeth Görgl (AUT) – bronz: „Am plans cand am vazut-o pe Anja cazand. Pentru ca astazi ar fi fost sigur inaintea mea. Am avut noroc si sper ca nu s-a accidentat prea grav. Cand am vazut ca Maria e in urma mea, m-am gandit ca asa a fost sa fie si m-am bucurat. Sunt foarte fericita ca desi nu a fost perfecta, cursa mea a fost suficienta ca sa prind podiumul. Asa ceva nu se intampla de la sine. Cei de acasa sunt foarte mandri de mine. Dar stiu ca pot fi si mai rapida de atat. Nu am avut o cursa fara erori.”
„Este un rezultat urias. Cel mai mare vis al meu a fost o medalie si e incredibil ca am castigat-o deja din coborare. A fost o cursa de atac fara rezerve. Exact asa ar trebui sa fie coborarile intotdeauna, a fost pur si simplu fabuloasa. Nu prea rapida, dar foarte selectiva si accidentata. E dificila si provocanta. Cred ca este unul din cele mai bune trasee pe care am schiat vreodata. Imi place cand nu poti schia de sus pana jos in pozitie. Mi-a placut si cum a fost preparata. Nu au facut-o asa denivelata intentionat, dar cred ca asta o face si mai buna. Trebuie sa muncesti din greu pe ea si sa lupti.”
„Julia a reusit o cursa perfecta. Iar Lindsey a schiat deja tot sezonul in propria ei liga si a meritat sa devida campioana olimpica.”
Andrea Fischbacher (AUT) – locul 4: „Rezultatul doare, dar nu trebuie sa ma gandesc mult, stiu unde am pierdut timpul. In partea inferioara am fost prea directa si apoi a urmat din pacate o portiune lina. De la start pana la final am accelerat permanent, si partial am aplicat ce am aratat in antrenamente. Mi se potriveste nemaipomenit aceasta partie, este complet pe gustul meu. E o lupta continua, nu ai voie sa te relaxezi deloc, te provoaca necontenit. Nu ai timp sa-ti tragi sufletul si asta costa multa energie. De aceea au cazut asa multe fete. La Jocurile Olimpice iti impingi limitele si mai departe. Sariturile sunt si ele foarte, foarte lungi, am crezut ca aterizez imediat si cand colo am mai ramas mult timp in aer. Din pacate cazaturile sunt parte a jocului, se intampla tot timpul. Nu sunt usor de privit. Coborarea aceasta nu e deloc usoara si saritura finala a mers foarte departe. Daca nu ai directie la desprindere atunci te ridica imediat pe sus, cum s-a intamplat la Anja.”
„In mare cursa mea a fost buna, dar nu am castigat medalie, adica mi-am ratat clar obiectivul. Locul patru e intotdeauna ingrat.”
Fabienne Suter (SUI) – locul 5: „Sunt dezamagita, caci partia a avut cateva pasaje care mi se potrivesc. Am facut o greseala mare in portiunea mediana, dar pana la urma am avut noroc ca n-am patit nimic. A fost o situatie periculoasa.”
Britt Janyk (CAN) – locul 6: „Astazi nu am fost suficient de rapida ca sa ajung pe podium, dar stiu ca mi-am dat si inima pe partie. Este un traseu dur. Tot timpul e fie o saritura, fie damburi, fie viraje, trebuie sa lupti pana la final. Cand ajungi jos iti simti picioarele foarte obosite, dar trebuie sa ramai puternica pana la linia de finis.”