Definitia binelui (articol despre Edit Miklos)

Esti bine?

E o intrebare la care spunem nu si daca ne curge putin nasul sau ne-a intrat o musculita in ochi si nu reusim s-o scoatem. Ba chiar si daca ne-au batut pantofii noi si tresarim cu grimase de durere de cate ori se freaca soseta de zona aceea rosie si sensibila de deasupra calcaiului.

Edit a cazut aseara. Partia a fost de fapt una care o favoriza: brutal de grea. Edit compenseaza lipsa de experienta si tehnica printr-un curaj nebun. Era a 13-a in clipa in care intr-un pasaj umbrit si cu vizibilitate proasta a incercat sa vireze. Schiul drept a inceput sa-i bata si piciorul i s-a indoit spre interior. La socul suportat e posibil ca aici sa fi aparut prima solicitare prea mare in ligamente. Cu unghiul acela in piciorul de sprijin redresarea a fost imposibila. A intrat intr-un spagat mare cu schiurile in paralel, apoi a fost propulsata cu capul inaite, s-a aparat bine cu mainile, a facut o tumba, un schi i-a sarit, celalalt a fortat genunchiul rotindu-l cam mult la revenirea picioarelor pe pamant si intr-un final a ajuns ametita in plasele de protectie. A fost singura coboratoare ce a trebuit transportata la spital cu elicopterul, desi au cazut multe.

Esti bine, Edit?

Sunt bine, mersi. Am ligamentul lateral intins si putin rupt. Dar nu trebuie operatie.

Aici la diferenta din definitia binelui am putea adasta poate pentru a incepe sa-i intelegem putin pe acesti oameni atat de diferiti. Duri si sensibili in acelasi timp si arzand la o flacara necunoscuta noua, muritorilor de rand.

Publicitate