Ligety fara egal

Partia de slalom urias din Val d’Isere nu e lunga. E de fapt una dintre cele mai scurte din circuitul Cupei Mondiale, diferentele fiind totusi mici, de cateva secunde. Dar e abrupta. Iar sambata, cei care au setat traseul au ales sa mearga spre maximul de porti admise de regulament, rezultand o prima mansa rezonabil de lunga si o a doua cu 3-4 secunde in plus. Insa nu lungimea a fost chinuitoare, ci traseul imbarligat ca un ghem desirat din greseala. Pe o panta abrupta, jocul stanga-dreapta cu pierdere minimala de altitudine, stoarce picioarele de forta pana la ultimul strop. Mai ales atunci cand incerci sa fii rapid.

Cine si-a dramuit puterea de-a lungul intregii manse, a castigat. Fritz Dopfer a fost campionul celei de-a doua manse, favorizat si de suprafata mai lina de care au parte cei ce iau startul devreme. Manfred Mölgg, aflat la jumatate exact la mijlocul clasamentului a reusit al doilea timp, dar adevaratii performeri sunt cei de pe 3 si 4: Carlo Janka si Ted Ligety. Cei doi, separati in mansa secunda de 4 sutimi, desi porniti printre ultimii (Ligety a fost de fapt chiar ultimul!) au scos timpi cu sub patru zecimi mai slabi decat ai neamtului, pe o partie vizibil brazdata de multele santuri sapate de antecoboratori.

De fapt e gresit spus vizibil, caci de vazut s-a vazut doar la restul, Janka si Ligety facandu-le sa dispara prin maiestria cu care au controlat schiurile. Fara greseala si puternici pana la ultima poarta, Janka a micsorat distanta fata de podium de la o secunda dupa prima mansa la 3 zecimi, stabilindu-se pe ingratul loc 4, in timp ce Ligety si-a marit avansul fata de urmatorul de la 3 zecimi la o secunda, americanul dovedind astfel o constanta impresionanta in performanta. Sa nu uitam ca si in Sölden se afla pe 2 dupa singura mansa disputata acolo.

Cu victoria aceasta, el a spart regula aparitiei unice pe podium ce se manifestase in precedentele etape. Ca dublu invingator, nu numai ca s-a detasat decisiv poate in clasamentul probei, dar a prins si locul secund in cel general, depasit fiind doar de Aksel Lund Svindal. Norvegianul este si el tot la al doilea podium al sezonului, el fiind primul care urca in primii trei in doua probe diferite. Locul 2 obtinut era singurul care l-ar fi propulsat in fruntea clasamentului general al Cupei Mondiale si a luptat cu pasiune pentru el, chiar daca traseul mansei a doua nu i s-a potrivit de fel.

Tot dupa multa lupta si indarjire si-a pastrat pozitia a treia si italianul Massimiliano Blardone. Interesant este si ca in vreme ce Ted Ligety insira voios victorie dupa victorie, pentru Svindal si Blardone podiumurile de sambata vin cam la un an dupa precedentele din slalom urias.

Desi frumoase, evolutiile laureatilor nu au provocat cele mai multe tresariri. Cei care au mers din obstacol in obstacol au creat si spectacol. Aici a punctat din nou Marcel Hirscher. Austriacul a coborat fantastic pana aproape de final, cand schiurile lasate cu prea mare viteza la vale s-au naravit si aproape l-au scos de pe traseu. Hirscher fiind insa magicianul salvarilor aproape imposibile, a ramas pe traseu pentru un loc 6 frustrant si norocos in acelasi timp.

Didier Cuche a fost bravul concurent ce nu s-a lasat in ciuda durerilor de spate ce l-au apucat exact in timp ce cobora. A slabit ritmul, tinand sa nu piarda chiar toate punctele etapei, dar la final s-a prabusit cu fata contorsionata de durere. Locul 29 nu i-a adus decat doua puncte, o rasplata prea mica pentru un chin asa mare. Nu e primul necaz din Val d’Isere, anul trecut el fracturandu-si coastele tot aici la un antrenament de coborare (parca). Elvetianul intentioneaza sa ia startul vineri si sambata in Val Gardena, insa depinde desigur si de priceperea osteopatului pe mainile caruia a intrat inca de sambata dupa amiaza.

Clasamentul etapei:

1. Ted Ligety (USA) 2:26,26
2. Aksel Lund Svindal (NOR) 2:27,31
3. Massimiliano Blardone (ITA) 2:27,47
4. Carlo Janka (SUI) 2:27,81
5. Benjamin Raich (AUT) 2:27,92
6. Marcel Hirscher (AUT) 2:28,03
7. Davide Simoncelli (ITA) 2:28,23
8. Sandro Viletta (SUI) 2:28,42
9. Manfred Mölgg (ITA) 2:28,59
10. Kjetil Jansrud (NOR) 2:28,69
11. Thomas Fanara (FRA) 2:28,77
12. Cyprien Richard (FRA) 2:28,80
13. Gauthiers de Tessiers (FRA) 2:28,84
14. Markus Larsson (SWE) 2:29,11
15. Steve Missillier (FRA) 2:29,30
16. Fritz Dopfer (GER) 2:29,74
16. Hannes Reichelt (AUT) 2:29,74
18. Truls Uve Carlsen (NOR) 2:29,76
19. Ivica Kostelic (CRO) 2:29,80
20. Romed Baumann (AUT) 2:29,86
21. Marc Berthod (SUI) 2:30,16
22. Ondrej Bank (CZE) 2:30,20
23. Christoph Nösig (AUT) 2:30,62
24. Robbie Dixon (CAN) 2:30,67
25. Silvan Zurbriggen (SUI) 2:30,76
26. Kalle Palander (FIN) 2:30,78
27. Michael Gufler (ITA) 2:31,01
28. Florian Eisath (ITA) 2:31,03
29. Didier Cuche (SUI) 2:32,01
30. Felix Neureuther (GER) 2:38,80

2 păreri la “Ligety fara egal

  1. Imi pare rau ca nu am vazut uriasul de la Val d’Isere. Mi se pare una din partiile cele mai dificile (asta daca s-a concurat pe Face).

    PS. O adresa de mail se poate?

  2. Da, acolo s-a concurat. Mi-e greu sa estimez cu adevarat dificultatea cat timp nu vad partiile pe viu. Ma pot baza numai pe ce declara schiorii. In Franta n-am ajuns niciodata inca.

    Adresa de email e buna, numai ca dintr-o tona de motive n-am apucat sa raspund. Sorry.

Comentariile nu sunt permise.