Testand rezistenta in doua minute

Culturismul, cu afisarea lui sterila de muschi pare un moft in comparatie cu proba de forta trecuta astazi de coboratori. O solicitare atat de intensa incat i-a ingenuncheat pe multi dupa numai doua minute de efort. Si fiecare dintre ei, ca au trecut linia de sosire sau nu, ca au fost mai rapizi sau mai lenti, merita o plecaciune adanca pentru performanta. Caci n-au expus doar muschi, ci si inima neinfricata, sustinuta de agilitate in picioare si un echilibru in armonie cu terenul.

Coborarea din Bormio s-a ridicat la inaltimea asteptarilor prin spectacolul la care a contribuit fiecare schior ce a luat startul. O partie tare, ce s-a lasat totusi muscata de schiuri a asigurat baza perfecta pentru demonstratia de curaj si indemanare. In lumea schiului se dezbate inca pe tema celei mai grele coborari din lume. Sa fie cea din Kitz, sa fie cea din Bormio? Cei care inclina spre cea din urma pun pondere mai mare pe macinarea continua a puterilor, in detrimentul prapastiilor ametitoare pe care trebuie sa se avante concurentii in coborarea austriaca. Caci in Kitz, cand inima pompeaza sange innebunita de efort, vine un moment de respiro, cu o alunecare albastru de lina prin padure, in care se poate trage sufletul. Pe cand in Bormio, actiunea nu treneaza nici macar o clipa, iar energia consumata duce rezervele ce tin un om in picioare in pragul de alarma, amenintand toate organele cu colapsul.

A contat enorm conditia fizica. Bode Miller a regretat poate pentru prima data pauza din vara. Americanul iubeste partia pe care a castigat deja de doua ori in cariera. Dar a incheiat cursa clatinandu-se, in timp ce cronometrul a indicat pe final o pierdere de timp exponentiala. Doua locuri in spatele lui, Romed Baumann s-a aflat in aceeasi situatie. A atacat inimos si cu o tehnica de invidiat pe prima parte, dar i s-a terminat benzina prea devreme si a trebuit sa accepte o clasare doar pe pozitia a zecea.

Insa exista si schiori impresionant de puternici, chiar daca unii dintre ei n-au terminat sau nu au terminat atat de sus pe cat s-ar si ne-am fi asteptat. Didier Cuche de exemplu. O greseala, atat a avut superba lui coborare. Dar l-a trimis atat de departe de traseu incat abia a cules cateva puncte. Georg Streitberger a profitat de stratul impresionant de muschi pe care-l etaleaza de fiecare data si s-a mentinut printre fruntasi, azi alegandu-se cu o mentiune pentru locul 5. Si daca tot am pomenit de el, la fel de mult merita s-o fac si Andrej Sporn, care a pierdut lupta cu Streitberger pentru doar 7 sutimi.

Doi dintre coechipierii cotati cu sanse mari ai lui Georg n-au trecut linia de sosire. Klaus Kröll a cazut dupa o cursa partiala in care nu s-a acomodat deloc cu traseul in ciuda timpului bun, iar Mario Scheiber, excelent pe prima portiune, n-a mai avut putere pentru ultima jumatate de minut, renuntand la lupta intr-un moment in care daca ar fi rezistat si ar fi gresit, sanatatea i-ar fi fost in pericol. Insa iubitorii schiului din Austria n-au varsat nici o lacrima de dezamagire astazi. Caci al treilea lor favorit, daca ne luam dupa antrenamente, primul daca ne luam dupa rezultatele de pana acum, a castigat inca o data, intr-o coborare dezlantuita, in care nu s-a lasat scos din ritm de nici o dezechilibrare. Michael Walchhofer trece la incheierea carierei printr-un nou sezon de exceptie. E deja a treia oara cand triumfa pe Stelvio, e primul care reuseste performanta si e greu de crezut ca-i va fi egalata foarte curand.

De fapt Bode Miller ar fi cam singurul cu sanse, caci Cuche iese din discutie, iar alt dominator al coborarii nu se intrevede deocamdata. Didier iese din discutie pentru ca oricat ar parea de ciudat, nici un elvetian nu a castigat vreodata in Bormio. Azi a fost cat pe aci. Silvan Zurbriggen a surprins din nou. Iar uluiala publicului a fost din nou de proportii, caci aparent toata lumea a trecut victoria precedenta la capitolul accidente. El insa nu, si si-a luat foarte in serios rolul de vedeta a coborarii, fiind unul dintre foarte putinii care n-au slabit deloc ritmul pe final. Acolo unde Walchhofer era sa piarda cursa din cauza epuizarii evidente.

Tot partial pe oboseala poate da vina Christof Innerhofer pentru ca n-a terminat mai sus de 3, desi tot finalul l-a distantat de restul adversarilor. Acolo a fost clar mai bun decat ei, dar tot acolo a pierdut cursa cu Zurbriggen, cu care intr-o suprapunere a coborarilor s-a aflat cap la cap pana la ultima jumatate de minut.

Zurbriggen, care desi a pierdut astazi tricoul rosu al coborarii in favoarea lui Walchhofer, e din nou lider la general, devansandu-l pe acelasi Walchhofer cu un singur punct, nu a fost singurul elvetian ce a uimit azi. Patrick Küng a fost la un pas (mai marisor, dar unul singur) de al doilea podium al carierei, facand o proba convingatoare a talentului pe care echipa din cantoane ne promite de multi ani ca-l vom descoperi in pielea lui.

Aici se incheie partea din 2010 a sezonului actual. Anul nou baietii il vor incepe ca si fetele cu slalomul demonstrativ din München, urmat de cel regulat din Zagreb.

Clasamentul etapei:

1. Michael Walchhofer (AUT) 1:59,66
2. Silvan Zurbriggen (SUI) 1:59,74
3. Christof Innerhofer (ITA) 2:00,02
4. Patrick Küng (SUI) 2:00,26
5. Georg Streitberger (AUT) 2:00,62
6. Andrej Sporn (SLO) 2:00,69
7. Adrien Theaux (FRA) 2:00,87
8. Bode Miller (USA) 2:00,92
9. Stephan Keppler (GER) 2:00,96
10. Romed Baumann (AUT) 2:00,98
11. Aksel-Lund Svindal (NOR) 2:01,31
11. Steven Nyman (USA) 2:01,31
13. Manuel Osborne-Paradis (CAN) 2:01,37
14. Peter Fill (ITA) 2:01,53
15. Andrej Jerman (SLO) 2:01,57
16. Marc Gisin (SUI) 2:01,76
17. Dominik Paris (ITA) 2:01,79
18. Jan Hudec (CAN) 2:01,80
19. Hans Grugger (AUT) 2:01,82
20. Travis Ganong (USA) 2:01,93
21. Didier Cuche (SUI) 2:01,98
22. Tobias Grünenfelder (SUI) 2:02,05
23. Yannick Bertrand (FRA) 2:02,10
24. Siegmar Klotz (ITA) 2:02,30
25. Ambrosi Hoffmann (SUI) 2:02,46
26. Hagen Patscheider (ITA) 2:02,70
27. Natko Zrncic-Dim (CRO) 2:02,75
27. Stefan Thanei (ITA) 2:02,75
29. Vitus Lüönd (SUI) 2:02,77
30. Werner Heel (ITA) 2:02,81