Si nu doar una, ci doua. Pe prima o impodobise cu propriul nume in 2008, acesta fiind bonusul premiului primit de invingatori, pe a doua in ultima zi de concurs din Kitzbühel de anul acesta, intr-o cursa in care nu a fost pontul nimanui. Sa recapitulam putin lucrurile. A inceput perfect sezonul in cursa, chiar daca mai apoi in Val d’Isere nu a scos rezultatul dorit in fata propriului public. Si tot in fata propriului public (nu-i place deloc sa schieze acasa) s-a petrecut si pasul cu ghinion. O cursa in decembrie in Chamonix, o cazatura si un umar dureros. Luxat sau asa ceva. Asa ca din München a ramas doar cu invitatia, si desi din Zagreb incoace l-am vazut de fiecare data la start, ce a inceput in capitala croata a fost o cursa de revenire.
Semne bune au aparut inca din Wengen, cand a prins ultimul loc pe podium, dar astazi prima mansa a aratat tot cam pe acolo, avand de recuperat 4 zecimi si de facut fata la trei adversari mai buni decat el in partea intai a concursului. Nu stiu cine l-o fi creditat cu o astfel de performanta, eu nu. Mai ales ca cel mai bun dintre adversari fusese invicibilul lunii ianuarie: Ivica Kostelic.
Dar cele doua manse greu ar fi putut fi mai diferite si cei carora li s-a potrivit primul traseu, nu s-au bucurat neaparat de al doilea. Si invers. Acolo unde in prima mansa s-a ocolit pe dupa o padure intreaga de porti, de parca nu s-ar mai fi dorit ca schiorii sa ajunga jos, in cea de-a doua s-a mers de-a dreptul. Patru secunde intre cei mai rapizi timpi ai unor rute de 50 de secunde, cu pornirea si sosirea fixe, e foarte mult. Si desi s-ar fi zis ca linia dreapta e mai usoara, problemele au inceput sa se iveasca de la bun inceput. Nici macar Brad Spence, cel care a ramas mult timp in frunte si care la final a saltat 15 pozitii in clasament n-a scapat fara eroare. Cu atat mai uluit a fost cand cel pe care l-a tot asteptat sa-l dea jos din frunte n-a aparut mai curand. Timpul sau cu tot cu eroare a fost al doilea al mansei.
Identic pana la ultima sutime cu cel al lui Mattias Hargin, suedezeul specializat in jumatati de curse. In Kitzbühel nu i-a ajuns insa pentru podium, ca in Zagreb. I-a ajuns insa sa-l trimita in spatele scenei pe canadianul Spence.
Mai rapid decat ei a fost clar Mario Matt. Cel putin pana la a patra poarta inainte de linia de sosire. Si-a marit avansul cate putin la fiecare cronometraj, a fost sigur si stapan pe propriile schiuri, ce mai. Mario cel vechi, din vremurile cand cucerea medalii de aur. La acea a patra poarta insa a venit cu prea mult avant. Era ascunsa sub un damb si nu numai, ci si alti destul de multi concurenti, s-au vazut trecand poarta prin aer, sarind peste damb, ca niste coboratori. Unii au ratat urmatoare poarta, Mario Matt nu, dar cel mai bun timp al mansei i-a apartinut altuia. Ca si locul pe podium spre care se indrepta.
Loc de care cel mai aproape dintre austrieci a fost cel mai bun slalomist al lor in acest sezon: Marcel Hirscher. A riscat, a fost iute, a gresit si a ramas iute, pana la dambul de care va povesteam. Unde n-a sarit ca Matt, dar nici n-a economisit timpul acumulat cu cursa vijelioasa de pana acolo. Si chiar daca i-a ajuns sa treaca clar de Hargin, s-a oprit pentru a doua oara in Kitzbühel alaturi de podium.
Locul 3 a fost ca si anul trecut al campionului olimpic. Giuliano Razzoli a mers linistit, curat si prin lipsa greselilor a limitat la minimum pierderea de timp. N-a banuit de la bun inceput ca ii va ajunge pentru repetarea rezultatului. Primul adversar l-a si gonit de pe locul fruntasului. Caci primul adversar a fost nimeni altul decat Grange. Care fara bataia de cap a virajelor suplimentare s-a strecurat elegant ca de obicei printre porti, intr-o cursa in care nici macar greseala de pe abrupt nu l-a incetinit si nu i-a rapit prima pozitie in clasamentul mansei secunde.
Cum Hirscher si Myhrer au mers din greseala in greseala, francezul si-a vazut de asteptarea deznodamantului fara mari emotii. Care l-au incercat insa la cursa lui Kostelic. Neobisnuita pentru croat. De obicei prudent in pasajele abrupte si de neoprit in cele plate, de data aceasta Ivica a schiat exact pe dos. Si desi la ultimul timp intermediar avea doar o sutime intarziere fata de francez, dozand pe final aceasta a facut 27 de pui. Nu ca locul 2 ar fi fost unul rau pentru croatul care a avut un weekend de vis. Victoria in super-G, victoria in combinata plus acest loc secund in slalom i-au adus 304 de puncte in clasamentul general, dar si 125000 de euro in cont, lucru rar pentru cursele de schi.
Clasamentul etapei:
| 1. | Jean-Baptiste Grange (FRA) | 1:40,93 |
| 2. | Ivica Kostelic (CRO) | 1:41,21 |
| 3. | Giuliano Razzoli (ITA) | 1:41,62 |
| 4. | Marcel Hirscher (AUT) | 1:41,83 |
| 5. | Reinfried Herbst (AUT) | 1:41,94 |
| 6. | Andre Myhrer (SWE) | 1:42,07 |
| 7. | Mattias Hargin (SWE) | 1:42,23 |
| 8. | Mario Matt (AUT) | 1:42,41 |
| 9. | Cristian Deville (ITA) | 1:42,48 |
| 10. | Manfred Pranger (AUT) | 1:42,56 |
| 11. | Manfred Mölgg (ITA) | 1:42,65 |
| 12. | Nolan Kasper (USA) | 1:42,85 |
| 13. | Silvan Zurbriggen (SUI) | 1:42,88 |
| 14. | Brad Spence (CAN) | 1:42,95 |
| 15. | Julien Cousineau (CAN) | 1:42,99 |
| 16. | Maxime Tissot (FRA) | 1:43,16 |
| 17. | Michael Janyk (CAN) | 1:43,36 |
| 18. | Mitja Valencic (SLO) | 1:43,37 |
| 19. | Lars Elton Myhre (NOR) | 1:43,39 |
| 20. | Marc Gini (SUI) | 1:43,40 |
| 21. | Axel Bäck (SWE) | 1:43,49 |
| 22. | Jens Byggmark (SWE) | 1:43,51 |
| 23. | Filip Trejbal (CZE) | 1:43,57 |
| 24. | Akira Sasaki (JPN) | 1:43,94 |
| 25. | Paul Stutz (CAN) | 1:44,08 |
| 26. | Urs Imboden (MDA) | 1:44,47 |
| 27. | Justin Murisier (SUI) | 1:51,47 |
Schi alpin. Deocamdata. 