Elisabeth Görgl (AUT) – campioana mondiala: „Am putut sa pun in practica tot ce mi-am propus. Am stiut ca trebuie sa atac fara rezerve, altfel n-aveam ce face. Nu am fost nervoasa la start. Doar asteptarea de la final a fost stresanta. Conditiile de aici mi s-au potrivit si am stiut ce am de facut. Cand e gheata poti sa apesi mai tare pe schiuri. Una, doua porti a trebuit sa derapez controlat, dar si asta mi-a iesit. A fost nevoie de atac de sus pana jos. Aici nu conteaza simtirea cu care schiezi, ci daca poti sa te depasesti si sa lupti. Asta mi-e mai usor. Si in acelasi timp reduce cercul favoritelor. E drept ca a fost o cursa foarte rapida. Nu stiu ce altceva sa spun, e un episod fantastic pentru mine. Dar inca nu realizez ce se intampla. Medalia de aur nu este numai o confirmare frumoasa a ceea ce pot face, ci in mod realist imi va usura si urmatoarele curse.”
„Pe prima panta se intra in miez. Inainte de cursa am schiat acolo de doua ori si am simtit ce trebuie sa fac. Am putut ciupi cu schiurile si asta mi-a dat siguranta. Jürgen Kriechbaum (antrenorul) a setat un traseu foarte bun pentru conditiile de aici si pentru cerintele pe care le-a avut de la FIS. A fost super de schiat si nu prea rapid, caci altfel ar fi devenit prea exagerat.”
„M-am bucurat ca sunt prima din grupa de elita. Asa am putut sa-mi fac treaba si sa furnizez performanta de egalat. Am avut emotii la asteptat, dar am stiut ca am facut tot ce am putut. Mai mult nu mergea. Voi bea un pahar cu antrenorii si coechipierele, dar in liniste. Fiindca ma mai asteapta cateva starturi la aceste Mondiale. Petrecerea adevarata va urma abia dupa incheierea intrecerilor.”
„Multi au spus despre mine ca testez prea mult materialul, dar am nevoie de asta pentru a ma pregati pentru diverse conditii. Cand am inspectat partia, am folosit doua perechi diferite de clapari si m-am hotarat sa-i iau pe cei de la urma. Inainte de Mondiale m-am antrenat de trei ori in super-urias, printre altele si cu niste schiuri noi, iesite doar in urma cu trei saptamani. Insa am stiut pe loc ca ele vor fi arma mea in Garmisch.”
„De cateva zile am fost foarte calma si cu picioarele pe pamant. Imi face bine sa fiu eu cu mine insami. De aceea vreau sa le multumesc ofiterului de presa Christoph Malzer si managerului Helmut Zangerl, care dupa stresul din ultima perioada, au avut grija sa nu ma incarce cu prea multe programari.”
„Interpretarea imnului Mondialelor m-a ajutat poate sa raman relaxata. Cant cu placere, imi place sa stau pe scena. Mai ales cand e vorba de asa cantec fain. Imi place si sa dansez. Ieri am fost in elementul meu. Am respectat programul foarte bine si de aceea aparitia mea pe scena n-a fost o problema. Desi m-a consumat mai mult decat cursa. Coreografia, intrarile, textul, le-am repetat, cantat si memorat de sute de ori, pana am ametit. Titlul melodiei (Intre paradis si infern) se potriveste de minune acum cu super-uriasul, cu paradisul si „iadul” (o portiune dificila a partiei). Insa cand am repetat cantecul nu m-am gandit la asta.”
„Inca de cand am fost mica m-am gandit la cum ar fi daca as ajunge campioana mondiala. Si cand am auzit primele note ale imnului national, mi s-a implinit un vis. Mi-au dat lacrimile. La fel si cand a fost pus imnul Campionatelor, dar atunci pentru ca nu l-au dat asa tare cum mi-as fi dorit. Nu, nu, glumesc.”
„S-a stiut de mult ca sunt un talent urias. Dar de prea multe ori n-am reusit sa-l scot la iveala. Succesele mamei nu m-au apasat prea mult, dar normal ca vrei sa demonstrezi ce poti si tu. In trecut n-a fost usor si nici placut. La un moment dat am ajuns la punctul la care mi-am dorit sa schiez din nou cu placere. Am incercat sa ma intorc la radacini si acesta a fost un pas important. Inainte mi-am stat singura in cale cu asteptarile prea ridicate pe care le-am avut. La Mondialele de acum doi ani a fost pentru prima data cand am abordat altfel cursa, am castigat un bronz si asta m-a ajutat mai apoi la JO si acum. Pe vremuri mi-am facut tot timpul ganduri cu ce-ar fi daca as castiga aurul. Dar pana la urma mi-am dat seama ca visarea trebuie urmata de fapte. Astazi stiu ca oricat te-ai gandi, titlul vine altfel. Acum am facut ce mi-am propus, dar nu ma simt o eroina.”
„E nevoie de o oarecare incapatanare ca sa ai succes. Acesta vine numai cand faci totul cu pasiune. Pentru mine e important sa merg pe propria cale. Nu pot trage in aceeasi directie cu masele. Asa sunt eu, cand toti o iau la dreapta, eu merg la stanga. Mai sunt incapatana si acum, dar nu mi se pare ca e ceva rau.
„Am ridicat stacheta sus pentru baieti, dar de fapt nu e o intrecere intre noi. Pentru Austria e bine daca avem o medalie de la prima cursa. Acum putem munci mai departe linistiti, ca sa ne pregatim pentru urmatoarele sarcini.”
„Totdeauna am o carte buna cu mine in calatorii. Din cand in cand se mai strecoara si o carte politista, aproape niciodata un SF. Energia mi-o mentin cu box tailandez. E o modalitate buna de descarcare. Imi da linistea necesara ca sa fiu agila. Si instinctul momentului potrivit pentru contra-atac. Imi place psihologia. Cu ajutorul ei invat ce complica anumite procese, sau chiar le impiedica si cum poti trece peste obstacole. Asa am descoperit ca este mai bine sa nu-mi propun obiective si sa nu ma gandesc la ce s-ar putea intampla. Incerc sa ma ocup de munca mea aici si acum si sa nu ma gandesc nici la ieri, nici la maine. Nu-mi place sa vorbesc despre viata mea privata. Despre mine nu veti avea niciodata povestiri cu sarutari si inimioare.”
„Acum nu mai imi pasa ce gandesc ceilalti despre mine. Ma intereseaza doar sa fac lucrurile asa cum mi le imaginez eu. Asta poate crea impresia de aroganta si de persoana dificila. Inainte vroiam sa-i multumesc pe toti. Pana cand mi-am dat seama ca fiecare are alte asteptati, incat nu e posibil asa ceva. Nu conteaza cum te vad ceilalti. Important e cum te vezi tu.”
Julia Mancuso (USA) – medalie de argint: „A fost un super-urias dur. In timpul inspectiei m-am gandit doar ca trebuie sa raman pe traseu. Nu au fost capcane, dar a trebuit sa faci o cursa buna pe zapada foarte dificila. Conditiile au fost diferite de ceea ce avem in Cupa Mondiala, dar in schiul de performanta trebuie sa fii rapid oricand. Trebuie sa fii rapid la alunecarea lina si rapid cand e denivelat. Pentru mine e de fiecare data o provocare si provocarile sunt bune. De ce sa ne plangem?”
„Am fost inspirata sa am o cursa buna astazi. Nu a fost cea mai buna pe care am facut-o vreodata, dar a fost cea mai buna in acest sezon. La evenimentele mari fac intotdeauna asa, nu stiu de ce. Poate am nevoie de toata turbulenta si atentia de aici. Cred ca pista de aici mi se potriveste. Organizatorii au facut mari eforturi ca sa o faca perfecta si ceva mai dificila, ca pentru Mondiale. Acest lucru a fost in favoarea mea. Imi place cursele grele.”
„Sus am fost agitata si nu m-am simtit bine pe traseu. As fi putut ataca mai mult la inceput. Jos am lasat schiurile sa lunece. Am stiut ca am fost lenta sus si a trebuit sa lupt in partea de jos ca sa ajung pe podium. Cine stie, daca as fi fost mai rapida sus, poate as fi castigat. Asta ma motiveaza sa ajung intr-o buna zi si la aurul meu.”
„Victoria s-a decis la o diferenta foarte mica, dar sunt incantata de argint. In fiecare cursa m-am zbatut in pasajele finale, iar aici, simplul fapt ca am recuperat pe final m-a facut sa simt ca am castigat argintul si nu ca am pierdut aurul. Sigur ca daca linia de sosire ar fi fost un pic mai tarziu as fi recuperat si cele cinci secunde. Dar zapada de aici imi place si de aceea am un presentiment bun pentru urmatoarele curse.”
„Locul 7 al lui Lindsey a fost o surpriza. Insa am stiut ca nu-i place partia de aici. Si a mai avut si problemele de la lovitura la cap.”
„Aksel va castiga aurul.”
Maria Riesch (GER) – medalie de bronz: „Sunt usurata. A fost un start bun, sunt multumita de cursa mea. O medalie din prima proba, este obiectivul meu minimal si ia multa presiune de pe umerii mei. Acum pot sa savurez putin Mondialele. dar sigur ca vreau mai mult de atat. A fost o cursa dura si sunt multumita ca am avut o evolutie bun si ca voi primi o medalie diseara.”
„In super-urias n-am avut un sezon bun, de trei ani n-am mai castigat nici o cursa in aceasta disciplina. Insa la evenimentele mari trebuie sa schiezi la obiectiv. Am facut ochi dulci unei medalii astazi, dar nu m-am bazat pe ea. Nu s-ar fi daramat lumea daca astazi nu as fi reusit, dar asa e mai usor.”
„Piste asa inghetate ca astazi am vazut pana acum doar la cursele masculine, a fost foarte dura, accidentata si cu multa gheata. Insa asa cum am zis dinainte, pentru mine asta n-a fost un dezavantaj. Imi plac conditiile de acest fel, chiar daca nu te simti bine cand cobori. Nimeni nu s-a simtit bine. Dar o cursa de Campionat Mondial trebuie sa fie o provocare pentru cele mai bune din lume. Lindsey a zis dupa cursa ca n-a fost in forma. Iar conditiile de aici sunt prea dificile ca sa schiezi doar pe jumatate in forma. Trebuie sa fii cu toate ale tale concentrat doar la cursa.”
„Cand te afli pe locul 3, esti pe pozitia cea mai amenintata. Cand a ajuns Mancuso jos, si m-a trimis pe 3, iar Lindsey a fost inca la start, aproape am simtit un junghi. Am stiut ca are uneori probleme pe gheata. Si ca are probleme la nivelul pregatirii mentale. Dar a castigat trei super-uriase sezonul acesta, nu puteam sa nu o pun la socoteala. Cat timp a coborat ea am avut pulsul la fel de ridicat ca in cursa mea. N-am vrut in nici un caz sa termin pe patru, a fost o proba macinatoare de nervi. Si din punctul asta de vedere bronzul castigat e ca aurul.”
„Nu poti aconta niciodata o medalie in avans. Dar cele mai mari sanse la aur le am desigur in proba super-combinata. Insa nu poti forta nimic. Voi ramane relaxata si voi ecrana tot ce e neimportant.”
„Nu-i nimic ca au fost doar 8000 de spectatori. A fost in timpul saptamanii, slalomul si coborarea vor scoate cu siguranta mai multa lume din case. Si atunci va fi si motivatia in cursa mai mare.”
Anna Fenninger (AUT) – locul 5: „Aproape nimic nu se compara cu acest super-G. Este cel mai dificil de departe, iar la start am fost foarte agitata, pentru ca n-am stiut cum ar trebui sa-l schiez. M-am simtit prost in timpul coborarii, a fost lupta, lupta, lupta si din cauza aceasta n-am putut sa-mi estimez evolutia. Prima greseala am avut-o sus, peste primul val, cand am lovit un schi si asta m-a costat ceva timp. Apoi am pierdut mult in sectiunile plate.”
„A fost o partie foarte accidentata si cu multa gheata, foarte dificila si cel mai mult ma bucura ca m-am adunat si am dat totul. E nevoie de mult curaj si cand vad cat de brutal le-a scuturat pe unele, atunci locul cinci e chiar bun. Pe traseu a fost totul foarte neregulat si am avut si vizibilitate proasta. N-am stiut cum trebuie schiat ca sa ajung cat mai repede jos, asa ca am mers direct.”
„Poate ca totusi am cumpanit prea mult. Antrenorul Jürgen Kriechbaum a setat un parcurs foarte ocolit, altfel n-am fi putut schia pe partia asta. Daca nu voi mai gresi, atunci poate e si pentru mine o medalie undeva. Asa insa, sunt a cincea si asta nu intereseaza pe nimeni, aici conteaza doar primele trei. Sunt intr-o forma buna si am incredere in mine. E nevoie de incredere pe asa pista. Daca nu o ai, atunci n-ai nici o sansa. Inainte de super-combi trebuie sa diger mai intai ce s-a intampla in super-G.”
„Lizz n-a fost marea favorita a intrecerii, dar a reusit o performanta. Asta arata ca si noi putem si ca suntem pe drumul cel bun.”
Lindsey Vonn (USA) – locul 7, desi a pornit ca favorita principala: „N-am schiat o cursa agresiva, n-am avut o coborare buna. Nu imi este usor. Trebuie sa accept ca nu sunt printre primele. Poate ca am gresit cand am decis sa iau startul. Am fost cu mintea permanent in urma. Trebuie sa vad cum o sa ma simt in zilele urmatoare. Locul 7 nu este rau, dar obiectivul meu a fost sa-mi apar titlul. Daca nu pot asta, daca e prea periculos pentru mine, ar trebui sa nu iau startul. Trebuie sa incerc sa redevin apta pentru coborare, poate ca o sa las super-combinata. In slalom imi cam fac singura viata grea, si de aceea poate voi schia doar in proba de coborare. Trebuie sa vorbesc cu medicii si fizio-terapeutii, caci ca sa fiu sincera, astazi nu am fost eu pe pista. Am avut capul gol.”
„Nu este greu sa vezi cine au fost cele mai bune astazi, au meritat medaliile. Le felicit pe cele trei, au schiat excelent. Sunt dezamagita ca n-am fost si eu la nivelul lor, insa capul meu n-a fost in cursa. Aceasta este cea mai mare dezamagire, ca n-am fost pregatita mental ca sa pot lupta.”
„Conditiile in care s-a prezentat partia nu au nimic de a face cu schiul meu de astazi. Problema cu capul este cu totul alta. Este de la lovitura de saptamana trecuta si n-am mai patit asa ceva pana acum. Tot ce pot face e sa am rabdare. Nu m-am simtit bine inca de la inspectie. Nu m-am putut concentra, nu mi-am adus aminte cum este traseul, a fost groaznic.”
„E ridicol sa faceti o legatura intre evenimentele mari si accidentarile mele. Incerc sa castig cursa, pentru asta trebuie sa ma antrenez din greu si se mai intampla sa si cad. Daca acum n-ar fi fost Campionatele Mondiale, eu tot as fi fost accidentata. Se poate intampla oricand.”
Andrea Fischbacher (AUT) – abandon dupa o cazatura lunga: „Nici eu nu stiu exact ce s-a intamplat. Am avut un moment de ratacire. Am crezut ca sunt prea directa si am vrut sa incep virajul. Dar am facut-o cu zece metri prea devreme. Apoi am calcat si de acolo, mai ales pe gheata, nu mai ai control. Accelerezi permanent. Trebuie sa te uiti cum poti intra in plasa cat mai lin. Am alunecat cu capul inainte, am vazut cum se apropie gardul si m-am gandit doar ca nu vreau cu capul in plasa, asa ca am incercat sa aduc picioarele inainte. Cred ca am intrat putin cam aiurea in gard, caci ma dor putin ambele picioare. La gamba si sub genunchi. Nu pot aprecia cat de rau este, dar nu cred ca ma va impiedica sa concurez in coborare si slalom urias. Deocamdata nu-mi fac griji.”
Schi alpin. Deocamdata. 