Anna Fenninger (AUT) – campioana mondiala: „Nu pot sa cred, nu realizez, trebuie sa diger mai intai. S-a intamplat totul atat de repede. N-am crezut cand a trecut Lizz linia de sosire. Nu pot spune nimic. Sunt niste momente indescriptibile, nu exista nimic mai frumos. Sus la start am fost putin agitata, fiindca n-am stiut exact ce ma asteapta. Avusesem o coborare buna si reusisem cat de cat sa raman in plasa celor mai rapide. Pe asa o partie grea, patru zecimi nu inseamna nimic. Insa am fost si obosita, deoarece antrenamentele de coborare au fost epuizante. La start mi-am propus sa merg ca la antrenamente. Relaxat si cu usurinta. In timpul mansei mi-am repetat permanent: lupta, lupta, lupta. Iar la finis am stiut ca e suficient pentru o medalie.”
„Slalomul a fost extrem de dificil. Pista a fost deteriorata complet. In permanenta mi-a sarit zapada pe ochelari, dar am luptat mai departe. Inca de dupa coborare mi-am propus sa fac un slalom cat de bun pot. Am vrut sa dovedesc tuturor ca stiu si slalom. Multi au spus ca nu stiu. Pe mine nu m-a surprins cum am schiat, la antrenamente m-am simtit intotdeuna bine si am fost adeseori rapida, dar am fost mandra ca am pus in aplicare tot ce imi propusesem. Acesta a fost obiectivul meu, pentru asta m-am antrenat. Oricum, in super-combinata e mai usor decat intr-un slalom special, chiar daca partia a fost lunga si grea. Am crezut in ceea ce pot, desi nu am schiat in acest sezon nici un slalom special si m-am pregatit doar pentru super-combi.”
„Nu m-am gandit ca prima mea victorie ca adult ar putea fi la Mondiale. In Cortina am condus pana la ultimul timp intermediar, apoi am facut o greseala si am terminat a treia. A fost putin suparator, dar am avut rabdare si am asteptat. Insa nu as fi crezut ca victoria va veni atat de repede. Am luat startul fara asteptari. Trebuie sa indepartezi presiunea si sa te concentrezi doar asupra ta. Nu ai insa voie nici sa vrei prea mult. Am visat sa castig o medalie la mondiale, dar daca mi-ar fi spus cineva ca voi castiga, nu l-as fi crezut.”
„Iarna trecuta a fost foarte, foarte dificila. Am stiut tot timpul ca pot schia, dar pur si simplu n-a mers asa cum mi-am imaginat ca ar trebui. La finalul sezonului nici n-am mai vrut sa ma antrenez, crezand ca oricum nu foloseste la nimic. Am incercat sa ma distantez putin si m-am mentinut in forma antrenand doar conditia fizica. Si dintr-odata n-au mai fost asteptari pe care sa le implinesc, a fost ca un intrerupator apasat brusc. Apoi m-am antrenat zilnic cat de bine am putut si m-am uitat doar la mine.”
„Am testat mult material, am gasit ce mi se potriveste, lucrurile au inceput sa mearga si am muncit tot timpul mai departe, caci am stiut ca sunt pe drumul cel bun. Au reaparut in sfarsit si rezultatele bune de Cupa Mondiala. Au mai fost si cateva abandonuri, cam greu de digerat, insa care s-au petrecut din cauza unor motive clare. Am invatat din ele. Cel mai important a fost sa raman eu insami si sa nu vreau prea mult, ci numai ceea ce a fost posibil. De aceea sunt atat de puternica anul acesta.”
„Pe cand eram mai tanara, toti obisnuiau sa-mi spuna ce pot realiza si ce trebuie sa fac. Am luat startul in toate disciplinele si in toate concursurile. Antrenorii ma aruncau in cursa si imi spuneau, poti s-o faci. Chiar daca nu vroiam. A fost prea mult pentru mine. Dar mult timp mi-a lipsit experienta si increderea de a spune ceva impotriva si de a decide singura. Astazi eu sunt cea care hotarasate ce schiez si ce nu. Si roadele s-au vazut deja.”
„Am si o antrenoare, pe Sandra Lahnsteiner, care lucreaza cu mine de cativa ani, la conditia fizica, dar si pe plan mental. E foarte importanta pentru mine, caci ea ma aduce intotdeauna pe drumul cel bun. Sandra mi-a ridicat moralul dupa sezonul trecut si mi-a facut curaj.”
„Mi se face rau de atatea intrebari despre adversare. Nu-mi place sa vorbesc despre altele si nici nu mai uit sa vad ce face o Lindsey Vonn sau o Maria Riesch. Eu trebuie sa merg cat de bine pot, indiferent de ce se intampla in jurul meu. Aici e vorba numai de mine, eu pe mine trebuie sa ma promovez. Daca incep sa ma uit la celelalte atunci nu mai progresez. Pentru mine doar eu contez. Poate ca e doar o intamplare ca Vonn si Riesch nu pot merge la mondiale ca in Cupa Mondiala. Dar si daca ar fi fost in cea mai buna forma, tot nu ar fi avut medaliile acontate dinainte. Si pentru ele apasarea din exterior e mare, nu e chiar asa usor.”
„Pe Lara Gut am vazut-o ca mare favorita dupa coborare. Sus la start mi-am dat seama ca s-a intamplat ceva in timpul slalomului ei, dar n-am stiut ce. Insa mi-am zis inca o data, ca trebuie sa ma concentrez doar asupra mea. Dupa ce am fost jos, cand Anja Pärson, Dominique Gisin si Elisabeth Görgl nu si-au putut pastra avantajul nu m-am gandit la nimic. S-a intamplat atat de repede ca nu mi-am dat seama ca am castigat. Apoi a venit Lara la mine si m-a felicitat din inima. Este o prietena buna si stie sa piarda. M-am bucurat mult ca m-a felicitat imediat.”
„Ei, la premiere Franz Beckenbauer nu m-a atacat cu pupaturile. N-au fost decat trei, asa cum se obisnuieste in unele tari. Dar a fost cool cand mi-a inmanat florile. Mi-a povestit ca si el e pe jumatate austriac.”
„In coborare ma voi concentra din nou doar asupra mea. Sigur ca presiunea va creste, mai ales dupa acest aur, dar si pentru ca am avut deja rezultate bunicele in coborare. Insa eu trebuie mai intai sa ma deconectez, sa ajung la alt nivel, in care gandurile la ce ar putea fi sa nu-si faca loc. Cu succesele noastre la nivelul echipei, sigur ca trecem si noi un pic in prim plan. Dar asta nu inseamna ca va merge la fel si in urmatoarele curse. Cartile vor fi amestecate din nou si pornim de la zero.”
Tina Maze (SLO) – medalie de argint: „Iar am fost aproape de aur. Insa sunt multumita de locul 2. Cele 9 sutimi ma necajesc un pic, ce-i drept. Am ratat deja un aur pentru 5 sutimi. Dar in combinata, locul 2 e foarte bun. E de fapt primul meu podium in aceasta proba. Am trecut prin momente dificile in acest sezon. Am avut probleme de sanatate, de la Zwiesel am plecat ca sa cer ajutor medical. Am rezolvat o parte din probleme, acum nu mai schiez cu dureri. In plus a trebuit sa-mi schimb service-man-ul in mijlocul sezonului. Nu este usor, mai ales cand concurezi in patru discipline si nu ai timp de antrenamente, dar am facut tranzitia cu bine si acum sunt multumita de schimbare. Service-man-ul cel nou pune mult suflet. E bine cand sunt la start agitata sa-l vad si pe el agitandu-se. Ma incarca cu energie.”
Anja Pärson (SWE) – medalie de bronz: „Astazi as fi putut castiga cel mult bronz. Pentru mai mult ar fi trebuit sa am o super-coborare. Sus a fost buna, jos insa am facut doua greseli mari. Am facut pace cu zeii vremii. Au luat crusta de gheata si m-am simtit din nou confortabil pe partie. Am putut schia rapid. Dar este foarte dur si cand e asa cald. Un minut si 50 de secunde pentru o coborare de combinata nu e chiar normal. Am stiut ca va fi obositor, mai ales in partea inferioara. Acolo esti atat de obosita, incat abia mai poti apasa pe schiuri. Sunt fericita ca am reusit sa o termin cu bine. In slalom a fost o cursa stransa, Anna a schiat foarte bine. Fiecare medalie are propria ei poveste cu multe amintiri frumoase. Nu are de ce sa-mi para rau astazi, ci ma bucur de cariera mea senzationala.”
Dominique Gisin (SUI) – locul 4: „Am schiat cel mai bun slalom din viata mea. Tinand cont de cat de putin m-am antrenat, sunt incredibil de aproape de specialistele probei. Sigur ca locul patru are un gust amar, dar sunt fericita de evolutia mea. Frustrarea e relativ mica. N-as fi crezut ca e posibil asa un rezultat, cand nu am concurat niciodata intr-un slalom de Cupa Mondiala si n-am terminat in super-combin niciodata intre primele 10. Anna a fost asa dulce, a inceput sa planga. Ma bucur pentru ea. Tina si Anna sunt doua schioare foarte mari.”
Elisabeth Görgl (AUT) – locul 5, dupa ce a condus la jumatatea probei: „Am avut o pozitie buna dupa prima mansa. Coborarea nu fusese rea, chiar daca linia a fost un pic joasa in cateva pasaje. Dar astazi a fost simtitor mai usor de schiat. Virajul final l-am rasolit putin, abia am ramas pe traseu. Sus n-am fost asa buna, dar numai bine am rezerve pentru duminica. Am stiut ca imi trebuie o super mansa de slalom. Am fost relaxata, insa n-am reusit-o. Am mers prea mult pe urme si am lasat schiurile prea putin libere. Dar totul merge inainte. Si acum are si Anna o medalie, e bine si asa. Sigur ca ma bucur pentru succesul unei coechipiere, dar schiul e totusi un sport individual. Astazi n-am fost suficient de buna, dar privesc inainte.”
Denise Feierabend (SUI) – locul 6, specialista in slalom, cu o mansa mai buna de coborare: „Nu m-as fi asteptat sa termina a sasea intr-o super-combi. In slalom am crezut ca am lasat schiurile sa lunece. De dat, am dat totul.”
Maria Riesch (GER) – locul 11, concurand racita: „Trebuie sa iau lucrurile asa cum sunt. Am vrut neaparat sa schiez, am luptat de doua ori sa ajung la finis, insa n-a fost suficient. In prima mansa am fost la limita puterilor. Jos am ramas complet fara forta. Sunt nespus de suparata ca m-am imbolnavit tocmai la Campionatele Mondiale de acasa. Insa am incercat sa schiez, e normal la mondiale.”
Lindsey Vonn (USA) – retrasa dupa prima mansa: „Asa a fost de la bun inceput planul. Am spus ca daca sunt fit si pot baga gaz de sus pana jos, atunci poate voi schia si in slalom. Insa n-a fost destul de bine. Am luat startul pentru ca m-am simtit mai bine, dar mi-am pierdut concentrarea cam dupa trei sferturi de cursa. N-a fost chiar asa rau ca in super-urias, dar nu ma simt 100% bine. Nu am inca reactii destul de rapide. Parca as schia in ceata. Vad doar lucruri care vin spre mine. Acum ma voi odihni si ma voi pregati pentru cursa de duminica. Macar am parcurs partia in combinezon de concurs. I-am simtit viteza si cunosc traseul. Nu mai trebuie decat sa ma pot concentra de sus pana jos. Asta e tot ce mai lipseste.”
Schi alpin. Deocamdata. 