Tina Maze (SLO) – campioana mondiala: „Fantastiiiiiic! Sunt atat de fericita. Am luptat pentru titlul asta de foarte mult timp si in sfarsit am avut sutimile de partea mea. Pana la urma totul se compenseaza in viata. Cred ca aveam destule arginturi si aurul are o culoare minunata. Am tinut neaparat sa il am. Si m-am gandit pur si simplu: ajunge! Este o zi speciala pentru Slovenia, pentru mine si pentru echipa mea. Prin ea astazi se vor bucura mai multe tari de medalie. Iar firma de schiuri se va bucura la fel de mult ca si mine. Pentru ei, ca si pentru noi slovenii este prima victorie la mondiale. Suntem o natiune mica si primul aur are o insemnatate mare. Ma bucur ca nu trebuie sa merg din nou acasa de pe locul 2.”
„Din cauza amanarilor a fost dificil sa ma concentrez. M-as fi dus si eu in restaurant, ca sa ma incalzesc, dar n-am avut voie. La start m-am simtit ca un taur, care sta in grajd si asteapta sa fie lasat afara. N-am mai vrut decat sa schiez la viteza maxima si sa arat ce pot. Si am reusit. Mansa a doua a fost foarte dificila si n-am gasit cu adevarat ritmul. Am observat inca de la inspectie ca va fi dificil. Poate nu asa mult jos, cat mai ales sus, unde au fost multe viraje. Jos a fost suprafata accidentata, dar am lasat schiurile sa mearga singure. Am dat totul si in sfarsit a fost de ajuns, chiar daca la limita. A fost un sentiment extraordinar sa trec linia de sosire si sa vad ca am castigat.”
„Am investit foarte multa munca si inainte de mondiale am trecut prin momente mai dificile, dar cumva am reusit sa punem lucrurile exact la locul lor. Acest titlu e un cadou imens pentru toata munca pe care am depus-o cu schiatul si pentru tot timpul petrecut pe partie. Trebuie sa multumesc echipei, caci au facut o treaba buna. Cand m-am despartit de federatie, a fost o decizie dificila, dar iata ca s-a meritat sa nu ma abat de la drumul meu. Am venit aici sa luam o medalie. Am muncit mult, dar datorita echipei mele m-am putut concentra doar asupra schiului.”
„Elisabeth Görgl si cu mine avem multe in comun. Suntem amandoua foarte sensibile, dar avem si inimi de luptatoare. M-a inspirat cu cele doua titluri ale ei. Mi-a aratat ca poti reusi atunci cand crezi in tine.”
Federica Brignone (ITA) – medalie de argint: „Simt atatea emotii acum. Pe podium n-am stiut ce sa cred, pentru ca e prea bine. Fantastic. Dupa prima mansa am vrut sa-mi pastrez sangele rece. Am incercat, am vrut neaparat medalia aceasta si acum stau aici. In partea inferioara, partia a fost foarte moale, cu multe denivelari. Foarte dificil, dar e foarte ok pentru mine.”
Tessa Worley (FRA) – medalie de bronz: „Am fost atat de nefericita dupa prima mansa. Am vrut sa merg foarte, foarte repede si am crezut ca asa si fac, am fost agresiva, dar nu am stat pe canturi. Asta am facut in prima mansa. Iar in a doua… am reusit sa ma descurc mult mai bine. Am pus toata inima mea in ea, am vrut doar sa fiu rapida. N-as fi crezut totusi ca ajunge pentru medalie. A fost desigur mai usor pentru mine decat pentru fetele care au venit la finalul cursei. Sigur au avut pista mult mai accidentata. Si am reusit. Sunt foarte fericita, ma simt fantastic.”
Viktoria Rebensburg (GER) – locul 5: „Am incercat sa dau totul in mansa secunda, insa am pierdut foarte mult timp, mai ales in portiunea inferioara. Asa este sportul. Obiectivul meu a fost o medalie, dar viata nu e concert de dorinte.”
Maria Riesch (GER) – abandon in mansa a doua: „Ca sa nu termin a patra sau a cincea, a trebuit sa atac si asa s-a terminat totul. Am observat ca eram pe cale sa prind o medalie si sigur ca sunt trista si dezamagita. Insa nu e mult de analizat. Acum trebuie sa ma concentrez pentru slalom.”
Kathrin Hölzl (GER) – retragere dupa prima mansa din cauza durerilor de spate: „Am avut dureri mari inca de la inspectie. Am tinut totusi neaparat sa fiu la start si sa daruiesc ceva publicului, insa ce am aratat n-a avut nimic in comun cu schiatul in viteza. Asa nu are sens, m-am straduit, dar durerile sunt atat de mari ca abia ma mai pot misca. Sezonul meu e incheiat.”
Schi alpin. Deocamdata. 