Ted Ligety (USA) – campion mondial: „A fost greu. Am stiut ca sunt rapid. Am fost putin stresat, dar e mai usor daca esti doar al patrulea dupa prima mansa. Poti schia ceva mai relaxat si asta e uneori bine. Pe de alta parte, ca lider la jumatate nu mai trebuie sa stai sa tremuri la sosire. Dupa prima mansa am stiut ca am ramas in contact cu primii si ca pot prinde podiumul cu o cursa foarte buna, sau chiar victoria daca merg la limita. A trebuit sa dau totul si am reusit. Nu e chiar simplu sa fii favorit si sa trebuiasca sa schiezi in astfel de conditii. E mai dificil sa invingi ca favorit decat ca outsider. E ceva deosebit sa poti face fata presiunii si ma simt norocos ca am castigat. In schi, ca favorit nu ai nici o garantie ca vei castiga, ca in alte sporturi.”
„E bine ca s-a mutat startul mai jos, ceata ar fi fost un impediment sus. Dar portiunea superioara a fost tocmai specialitatea mea, ceva mai abrupta si cu platul lung de la final am stiut ca trebuie sa fiu bun sus. Si am fost, atat in prima mansa, cat si in a doua, iar apoi am avut norocul sa nu pierd prea mult pe final. Am tinut minte starea de spirit de la primele trei curse ale sezonului, am incercat sa o am si astazi, sa schiez sigur pe mine si sa atac. Schiurile mi-au mers bine, am fost echilibrat si am facut exact ce mi-am propus.”
„Titlul olimpic are o importanta mai mare decat cel mondial. In Garmisch vin destul de des, la Felix (Neureuther), iar el vine cu noi la antrenamentele din Noua Zeelanda, in timpul verii.”
„Pentru viitor, obiectivul ar fi sa castig globul mare de cristal. Insa nu este o intreprindere usoara. Nu-ti poti permite sa te accidentezi sau sa-ti pierzi forma nici macar cateva saptamani. Este impresionant ce a facut Kostelic in acest sezon. Merita pe deplin sa castige anul acesta.”
Cyprien Richard (FRA) – medalie de argint: „Am vrut sa dau totul. Am fost deja al patrulea o data si acum am tinut sa ajung pe podium. Dupa prima mansa am socotit ca nu mai am nimic de pierdut. Maine poate ca imi va parea rau dupa cele 8 sutimi ce m-au despartit de aur, astazi insa sunt fericit de argint. Cu Ligety si Schörghofer, sunt pe podium alaturi de doi adevarati campioni.”
„Telul meu, asa cum am spus-o adeseori, este raman la un nivel inalt indiferent de conditii si pe orice partie. Am stiut ca zapada este foarte umeda, avem vreme primavaratica aici. Intotdeauna este dificil sa fii rapid in astfel de conditii, fiindca de obicei ne antrenam pe gheata sau zapada mai tare. Sunt mandru de ce am realizat aici. Sunt fericit ca am castigat in Adelboden si acum am luat medalie la un eveniment important, aici in Garmisch. Am fost doar 8 sutimi mai lent decat Ted Ligety. Este un mare campion, dar poate la mondialele viitoare voi reusi sa-l inving.”
Philipp Schörghofer (AUT) – medalie de bronz: „Ultimele doua saptamani au fost incredibile. Mai intai victoria din Hinterstoder, apoi argintul cu echipa si acum bronzul pentru slalomul urias. Incredibil. Chiar daca locul trei nu este o victorie, pentru mine are aproape aceeasi valoare. Insa va mai dura pana voi realiza ce am reusit. Doresc sa le multumesc tuturor celor care m-au ajutat pe parcursul lungului drum ce a dus la aceasta medalie. Acum am ajuns acolo unde este locul meu. Sunt mandru ca am adus Austriei o medalie, mai ales ca avem echipa decimata de accidentari, insa de schiat am facut-o pentru mine. Asa ca sunt mandru doar de mine. Schiul este un sport 120% individual.”
„Stresul inainte de mansa a doua a fost brutal. Am avut chiar dureri de burta din cauza lui. Cand esti penultimul la start la campionate mondiale, nu iti este chiar usor. Pe partie m-am descurcat destul de bine. Am vrut sa ajung jos si sa vad verde, dar cand am trecut linia de sosire am fost doar pe locul 3. Si atunci m-am gandit: ‘fir-ar, acum o sa fiu al patrulea’. Cand mai e un adversar sus si trebuie sa astepti, nu poti face nimic. Nu poti alerga inaintea lui sa-i arunci ceva pe partie. Poti doar sa astepti neputincios. Nici n-am putut sa ma uit la cum schiaza. Am avut doar timpul lui sub ochi. Si cand l-a avut pe rosu la al doilea timp intermediar, am fost incredibil de fericit.”
„Locul patru nu e un rezultat slab, dar la campionate mondiale e un loc ce nu intereseaza pe nimeni. Cat a coborat Svindal m-am gandit: ‘Aksel a castigat atatea medalii deja, ar putea linistit sa mi-o lase mie pe asta. Ma bucur ca s-a terminat, din fericire sunt al treilea si sunt foarte multumit de bronz. M-as culca diseara cu medalia, numai ca la noapte nu voi dormi, ci voi sarbatori.”
„La noi in slalomul urias, situatia este aproape la fel ca la slalom. Poate castiga oricine din prima grupa. Si nu intotdeauna se impun cei mai buni. E un pic ca la pocher, nu stii niciodata ce vor face ceilalti. Iar in ziua de astazi in Cupa Mondiala conteaza aproape numai cel care castiga, iar la JO si mondiale doar primii trei. Ted Ligety a meritat sa devina campion mondial. A castigat in acest sezon trei curse, e clar ca e cel mai bun schior de slalom urias. Argintul lui Cyprien Richard e si el in ordine, iar bronzul meu e bun si el. In fata au ajuns exact cei care trebuiau!”
„In prima mansa am fost surprins sa termin asa de in fata, caci a avut un parcurs usor, fara nici o dificultate. Traseul mansei a doua a fost pus de antrenorul meu si mi-a spus ca nu-l va monta pentru coboratori. Dar l-a pus cum a vrut el, nu cum mi-ar fi placut mie. Mi-a fost clar ca va fi o nuca greu de spart, pentru ca Andi nu marcheaza niciodata un parcurs usor. Are stilul lui propriu. L-am si intrebat daca nu cumva trebuie sa iau schiurile de slalom. Insa pentru mine a fost un avantaj ca traseul a fost asa dificil incat a trebuit schiat foarte bine din punct de vedere tehnic.”
„Pentru mine, un slalom urias pe partia de coborare nu este un slalom urias adevarat. Sigur, „Caderea libera” e un pasaj super, trebuie sa-ti iei inima in dinti ca sa-l cobori, asa abrupt este. Dar daca nu pastrezi elanul dupa el, poti sa abandonezi imediat, pentru ca jos, ultimele 20 de porti sunt complet plate. Nu m-am imprietenit deloc cu partia de aici.”
„Sunt putin cam in varsta pentru primele succese. Poate de aceea se si bucura lumea mai mult pentru mine. Atunci cand am inceput eu sa schiez ca adult, echipa noastra domina totul. Nu era nici un loc pentru cei noi. A trebuit sa trec pe la toate nivele, de la ucenic in Cupa Europei, inainte sa ajung in Cupa Mondiala. N-am avut sansa sa fac pasul final nici macar cu o victorie in Cupa Europei. Doar castigand un loc fix in Cupa Europei puteai prinde un start in Cupa Mondiala. Si asta a durat mai mult, din cauza ca am fost accidentat de multe ori, insa daca nu participi in Cupa Mondiala, nu stie nimeni asta. Poate nici n-am fost suficient de bun. Cand compar cu ce se intampla astazi, e o situatie ideala pentru cei tineri. Apuca sa prinda experienta in Cupa Mondiala inca de cand au doar 20, 21 de ani. Eu insa a trebuit sa muncesc din greu ca sa ajung aici.”
„La un moment dat a trebuit chiar sa tremur pentru locul meu in lotul national. Si oricat de aiurea ar suna, nu as fi vrut sa nu trec prin toate acestea. In toate fazele prin care am trecut, am putut invata foarte multe ca om. Iar pe plan sportiv abia asa poti pretui cu adevarat succesul.”
„Descatusarea a venit la finala Cupei Mondiale, cand am terminat pe locul 3 si am hotarat sa nu mai fiu un schior de clasament. De acum inainte pot sa-i dau bataie. Nu vreau sa raman la o singura victorie de Cupa Mondiala, ci doresc sa devin cel mai bun schior de slalom urias din lume. Globul de cristal este unul din obiectivele de viitor. Timp mai am. Didier Cuche inca schiaza foarte bine la 36 de ani. Cel putin la fel de mult vreau sa raman si eu competitiv, daca imi permite si sanatatea. Caci schiul e cea mai frumoasa meserie din lume.”
„Am fost comparat cu Rudi Nierlich, care a fost un schior genial, cu un talent incredibil. Insa pe vremuri talentul era suficient ca sa reusesti. Astazi, doar cu talent poate ajungi in Cupa Europei, insa nu mai departe. Pentru rest trebuie sa muncesti ca apucat.”
„Slalomul urias este cea mai puternica disciplina a mea. Insa cred ca m-as descurca si in super-G. Cu conditia sa nu fie o coborare mascata. Din punctul meu de vedere suntem pe drumul gresit atunci cand trebuie schiat intr-un super-urias cu schiurile de coborare. Combinatele din Wengen si din Chamonix au fost importante pentru pastrarea ritmului de concurs, insa in aceasta proba nu am deocamdata aproape nici o sansa.”
„Astazi am stiut ca voi avea multi suporteri din fanclubul meu. Ei sunt cei mai galagiosi si mai aratosi spectatori imbracati in hanorace albe. Au venit si parintii mei, si prietena, si parintii ei. In total au fost cam 120 de oameni din regiunea Filzmoos si Wagrain. De fiecare data cand sunt prezenti la o cursa, atmosfera e ucigatoare. Sunt extraordinari, mai ales ca incurajeaza si alti concurenti.”
Didier Cuche (SUI) – locul 8, schiind cu ghips la mana din cauza degetului mare fracturat: „Stiu ca aceasta a fost despartirea de Campionatele Mondiale. E un moment special, ar fi fost cool sa castig o medalie. Am luptat pentru ea, dar n-a iesit nimic. Nu din cauza mainii mele. Chiar si cu ea in ghips, astazi ar fi fost posibil mai mult.”
Interviul lui Schörghofer ar trebui sa fie lectie de predat la cursuri la ANEFS pentru viitorii antrenori. Putin se stie despre cantitatea de efort investita pentru a ajunge sa concurezi in Cupa Mondiala. Si nici Cupa Europei nu este chiar galop de sanatate!
De aceea l-am si pus, chiar daca cu atata intarziere. 😳 Prea a povestit multe lucruri interesante.