Petra Kronberger, Pernilla Wiberg, Janica Kostelic, Anja Pärson si de ieri Lindsey Vonn. Cele cinci schioare care au intrat in istorie pentru ca au reusit victorii in toate disciplinele. Aceasta este probabil realizarea cea mare a lui Lindsey, desi rezultatul poate fi privit din foarte multe directii. Cursa de ieri a fost intr-un fel finala anulata din Lenzerheide. Iar Lindsey a demonstrat improbabilul, ca da, ar fi putut castiga Cupa Mondiala acolo.
La momentul respectiv in galceava suporterilor de dupa finale, singurul lucru asupra carora toata lumea a cazut de acord a fost ca Maria e mai buna decat Lindsey la slalom urias. Si totusi ieri americanca a inregistrat al doilea podium consecutiv dupa ce pana in Spindleruv Mlyn nu urcase niciodata pe el. Nu doresc sa pornesc o dezbatere lipsita de fundament. E clar ca Lindsey a castigat si ca urmare a lunii intregi neo-zeelandeze in care a testat si s-a antrenat doar pentru probele tehnice. E clar si ca a racait-o felul in care a pierdut globul si a regasit motivatia si bucuria necesara pentru autodepasire, pe care o pierduse dupa multele si istovitoarele succese de acum doua sezoane.
Pana la urma totusi plusurile si minusurile s-au adunat cumva si i-au adus aceasta victorie la care as fi zis ca va ajunge mai degraba Maria Höfl-Riesch (si ei tot doar slalomul urias ii lipseste).
Dinspre public, Lindsey se vede doar ca o fata care rade (prea) mult, zambeste mai tot timpul si atunci cand e multumita de ea e si amabila cu toata lumea. O inconjoara o aura palpainda de superficialitate. In spatele fatadei insa se ascunde totusi ceva ce merita tot respectul. Lindsey Vonn a revenit in vara care a trecut la programul de ocnas, cu 8 ore de antrenament zilnic, fara zile complete de pauza, chiar si atunci cand a trebuit sa participe la activitati mondene. A scapat si de atitudinea de schiat in dorul lelii care a costat-o anul trecut in probele de viteza punctele cele multe ce o separa pe invingatoare de colegele de pe podium si si-a jucat perfect cartile din mana.
Americancei nu-i plac nici partiile excesiv de abrupte, nici cele cu gheata. Nu i-au placut niciodata si le-a considerat periculoase. Pe ghetarul din Sölden a dat peste combinatia celor doua. Pentru fete slalomul urias inaugural este cel mai dificil din tot sezonul si toata lumea rasufla usurata dupa ce trece de prima etapa. Indiferent de rezultat important e ca au scapat cu bine.
Ghetii Lindsey Vonn i-a venit de hac inca din vara, cand a bibilit la echipament pana s-a putut increde ca nu va mai derapa. Iar ieri, pe abrupt n-a mai dat impresia ca se teme. A mers prudent da, n-a facut pasi gresiti acolo unde inclinatia a ajuns la maxim, dar a fost sigura ca are in mana atuul celei mai bune coboratoare din lume. Stie exact de unde sa ia viteza pentru finalul unei manse. A castigat cursa la inspectie, atunci cand a gasit poarta din josul abruptului de la care are o linie directa spre vale, a accelerat acolo si si-a spulberat adversarele cu un timp mai bun cu aproape o secunda pe final.
Victoria Rebensburg, Federica Brignone, Tessa Worley sau de ce nu, Elisabeth Görgl stralucesc si domina disciplina datorita instinctului special pe care l-au dezvoltat pentru acest tip de viraje. Poate ca au mai fost castigate si alte curse conform unui plan, dar niciodata intentia nu a fost la fel de evidenta ca in triumful de ieri.
Iar pe langa planul minutios s-a aflat, asa cum ii sade bine unei invingatoare, si in gratiile Fortunei. Daca Federica Brignone nu s-ar fi impiedicat inexplicabil in schiurile incrucisate usor la varf, am fi vorbit doar de cea mai buna clasare a lui Lindsey intr-un slalom urias, cu locul 2. Iar cele 4 sutimi ce au impiedicat-o pe Viktoria Rebensburg (suverana pe abrupt) sa-si apere titlul sunt nimic, ruleta timpilor finali ar fi putut foarte bine indica-o pe ea drept invingatoare.
N-a fost sa fie si Viktoriei i-a picat un pic cam greu infrangerea, dar a trecut rapid peste dezamagirea initiala. Din care n-a gustat de loc Liz Görgl. Revenirea cele mai bune slalomiste de urias a fost dincolo de asteptarile austriecei specializata in ultimii ani pe probele rapide. Rezultatul ei, ca si al colegei Anna Fenninger (locul 6) ridica niste semne de intrebare referitoare la principalele contracandidate ale lui Lindsey la titlu. Cu 3 discipline puternice s-ar putea ca anul acesta nu Tina Maze sa se amestece in duelul dintre americanca si Maria Höfl-Riesch, ci una dintre cele doua austriece.
Si desigur, deocamdata planeaza indoiala asupra capacitatii Mariei de a-si apara titlul. Daca in prima mansa a fost nesigura si lipsita de vana, in cea de-a doua a parut de-a dreptul debusolata, exact la fel ca la ultima etapa de slalom urias a sezonului trecut. Nu s-a mai intamplat pana acum ca Lindsey sa fie in fata ei in clasament la inceput de sezon. Spre binele nostru, al iubitorilor schiului, sper doar ca Lindsey sa nu ucida intrecerea dinainte de a trece in 2012.
She is amazing !
Great start to the season .Will be cheering all the way .
love her, no matter what !and the reporter ! xoxj
*feels great to get my first win in GS! If there was one trophy I thought I would never win it would be the Solden GS trophy. Incredible day! Big congrats to the other podium finishers Vicki Rebensburg and Liz Goergl. 🙂 xo LV*
Lindsey Vonn a castigat pentru ca stie sa joace mai tactic decat multe alte schioare. Mai mult, au tinut-o picioarele sa isi urmeze planul – pot sa imi inchipui cat e de greu dupa abruptul ala inghetatat sa mai gasesti putere sa bagi vigoneta in plat.
Cred ca Brignone s-a relaxat din cauza avansului. Sau s-a emotionat cand a aflat ca Vonn a trecut pe primul loc :).
windy
She really is!
alexosu
Da, exact cele doua, picioarele se stie ca o tin oricand la cat le antreneaza. La Brignone precis a fost relaxarea de vina. Desi n-am citit pe nicaieri care ar fi modelul ei. 😆 (banuiesc ca-i totusi mama)
Excelent scris!
O adevarata incantare sa citesti despre schioarea favorita int-un astfel de articol.
Go Lindsey go!!!
Pingback: Record egalat! | Schi alpin. Deocamdata.