Diferenta

Teoria o cunoaste toata lumea, la pusul in practica e schepsisul si orice analiza – oricat de lucida – s-ar face, ramane doar o teorie fara declicul eliberator. E clar, in fata publicului e mai greu sa schiezi, pentru ca vrei sa arati ce poti si supra-motivarea nu ajuta. Daca mai esti si bun, asteapta si niste milioane de oameni sa le demonstrezi asta, prin miile de reprezentanti de la fata locului. Nu ai dreptul sa clachezi. Iar daca esti cel mai bun de pana acum, nu ai voie sa nu castigi.

Si de aici se intra intr-un vartej de sentimente. Increderea sau neincrederea in sine, dorinta, teama se amesteca. In teorie cursa de acasa trebuie tratata ca pe o cursa obisnuita. Un robot ar putea face asta, schiorilor le trebuie alte solutii, potrivite cu psihicul propriu. Dincolo de toate subtilitatile, daca e sa generalizam, deosebirea e simpla. O cursa se ataca fie pe ideea vreau sa castig, fie pe nu vreau sa pierd.

Alegere mai mult instinctiva, involuntara. Se pot insira mantre infinite in minte, cine crede ca are ceva de pierdut, pierde. Astazi in prima mansa a slalomului masculin din Flachau, Marcel Hirscher a schiat ca sa nu rateze. La final n-a stiut ce s-a intamplat si de unde a aparut secunda suplimentara. Sper ca cineva i-a spus pana la urma, a controlat cu un frau prea strans alunecarea, miscandu-se mai mult in culisele spectacolului ce-l astepta in rolul principal.

Scena a ramas complet libera pentru cei fara rucsaci mentali in spinare. Ivica Kostelic n-a stat mult in expectativa. A incercat primele porti, i-au iesit, a imprimat un ritm sustinut miscarii picioarelor si a tot accelerat pana dupa finis.

Cristian Deville dezinhibat (sa fi avut si el emotii in Alta Badia?) a indraznit mai mult decat acasa si a fost cat pe ce sa-l depaseasca pe croat. Si totusi cel mai rapid pana la ultimul timp intermediar a fost un austriac. Manfred Pranger a fost singurul care a ignorat asteptarile publicului. Poate si fiindca „Manni nu e chiar in forma” si „i-a trecut vremea” s-au auzit mai des decat sintagmele incluzand sperante.

Pranger a schiat agresiv, si-a savurat cursa si doar o mica greseala de evaluare a riscului pe final l-a costat linia cea mai directa printre ultimele porti si sefia. Dar pentru el e mai bine asa. De pe prima pozitie merge timorat, de mai jos in clasament ataca cu furie, iar cele 15 sutimi dintre el si Kostelic sunt fum, nu mai mult.

Trei schiori de-a lungul a 15 sutimi, plus alti doi – Manfred Mölgg si Andre Myhrer – doar doua zecimi in urma lor si mai cativa ce n-au irosit mai mult de o secunda pe traseul lungut si ocolit al primei manse. Scenariu mai captivant decat al fetelor unde cartile s-au impartit in prima jumatate a cursei. De la 19:30.

prima mansa live text
clasamentul primei manse
mansa a doua live text
clasamentul final
cronica mansei secunde
declaratii