„Uitati, daca era sa trisez, as fi facut-o in Flachau. Era cursa de acasa, si eu, si publicul tineam sa scot un rezultat bun. Dar am simtit ca am calcat si m-am oprit.” Discutia e interminabila si va continua multa vreme de acum inainte, chiar daca slalomul ia o lunga pauza in Cupa Mondiala. La conferinta de presa de dupa Schladming, cineva a pus intrebarea direct. Cum vede Marcel Hirscher lucrurile si acuzatiile. Fiindca in rest opiniile sunt impartite. La extreme: Ivica Kostelic cu parerea ca-i lipsit de onoare sa nu-ti recunosti singur greseala si in partea opusa Ted Ligety, care a recunoscut ca el termina curse neregulamentar si e ok s-o faca.
Hirscher, poate si din motive de imagine, s-a prezentat la mijloc. Cand nu vor exista dubii se va opri, altfel nu va renunta prosteste la o posibila victorie pentru o parere. Dar asteapta de la arbitri sa-si faca datoria si sa caste ochii, iar el se va conforma deciziei lor, chiar si retroactiv. Adica daca juriul spune ca n-a castigat pe merit in Zagreb, da si puncte si bani inapoi.
Acesta a fost subiectul principal al conferintei de presa din Schladming, desi tocmai se incheiase o cursa magnifica si electrizanta, in fata celui mai numeros public pe care il strange schiul alpin. Aproape 50000 de oameni au stat patru ore in ninsoare, sarbatorind schiul si huiduindu-l pe Ivica Kostelic. Croatul si-a atras mania maselor acuzandu-l, la cald si fara dovezi, pe Hirscher ca ar fi trisat. Nici macar impacarea publica din seara precedenta, ordonata cu siguranta de sponsorul comun (Raiffeisen), si apelul la sportivitate adresat de amandoi propriilor suporteri nu i-a imbunat pe austriecii prezenti in Schladming.
Dar lumea schiului, organizatorii si Hirscher inclusi, au fost multumiti la final ca nu s-a ajuns la ciocnirile violente intre grupurile de fani, de care se temusera. Si au facut gafa de a multumi spectatorilor pentru atitudine. Asa distorsioneaza perceptiile discrepanta dintre temeri si realitate. Bine ca Zagrebul e abia peste un an, desi nu-i vad pe croati uitand incidentul.
Pe partie, cei mai buni au fost cei de la coada, dupa cum era de asteptat din cauza conditiilor. Ninsoarea s-a intetit, pe pista schiurile au sapat cu ardoare transee propice ingroparii sanselor celor mai buni ai primei manse (se porneste in ordinea inversa din clasament) si doar apropierea de spectatori a adunat din cand in cand ambitiile concurentilor in cate o izbucnire de talent.
Cum au fost cele ale lui Naoki Yuasa si Stefano Gross, singurii schiori cu pozitie de start in a doua jumatate, ce si-au facut loc cu timpii lor, intre cei mai buni 5 ai mansei secunde. Cvintet completat de schiorii aflati pe locurile 26-28 dupa prima parte a concursului, Steve Missillier, Christoph Dreier si Michael Janyk, beneficiari ai unei piste inca intacte cu starturile lor timpurii.
Yuasa si Gross insa, au avut parte de multe gropi, evitate entuziasmant si cu multa iscusinta. In fata unei multimi dense, aflata la doar cativa metri de traseu, pe toata lungimea lui, careia nu numai ca nu poti sa-i ignori hop-hop-urile, dar ii simti si rasuflarea si starea de spirit, cei doi au reactionat cu neastampar si avant ce le-a invartit cu usurinta schiurile printre porti, urcandu-i in clasament pana pe locurile 5 (de pe 14), respectiv 2 (de pe 7).
Ivica Kostelic a avut impotriva lui nu numai publicul, ci si norocul. A avut nevoie de rodaj pentru a-si da drumul in ritmul cursei si acolo undeva s-a dus sutimea ce l-a despartit la final de podium. Norocul a fluturat in aceasta seara fara nici un dubiu steaguri ros-alb-rosii. Mai intai pentru Mario Matt, ce a mers ceas, dar fara sclipici, asudand cu harnicie la schiatul in fagasul adanc si incheind intre Gross si Kostelic. 7 sutimi in urma primului, o sutime in fata celui de-al doilea.
Si apoi inca o data, pentru Marcel Hirscher. Ca au fost schiurile noi sau concentrarea obidita cu care s-a avantat, austriacul a fost din nou suficient de rapid. De fapt nu, cu tot stilul lui periculos si atractiv, care ne face sa credem ca ataca intotdeauna, Marcel a inceput dozat. Abia atunci cand, cu avansul topindu-se agonizant, crainicul stadionului a apelat la suporteri pentru sprijin, Hirscher l-a auzit, i-a auzit, si afland ca e in pericol si are nevoie de atac, a zbughit-o printre ultimele porti, asa cum ne aratase inca din Adelboden ca e in stare. A pastrat 22 de sutimi si a urcat ametit de exaltare, pentru prima data in fata propriilor suporteri, pe podium. Pe cea mai inalta treapta a lui.
prima mansa live text
clasamentul primei manse
cronica primei manse
mansa a doua live text
clasamentul final
declaratii