Se dau globuri

Entuziasmul si minunarea la febra constructiilor din statiunea de iarna inventata de rusi special pentru Jocurile Olimpice din 2014 au inceput sa se topeasca. Nu ca n-ar fi mutat paduri din loc pentru a face loc partiilor noi-noute, nu ca hotelurile n-ar fi primitoare si confortabile, nu ca pistele ar fi prea usoare, asa cum parusera jumatatile prezentate anul trecut in Cupa Europei. Nu, in aceste privinte orice repros ar fi fara fundament.

Dar a mai existat o temere, legata de conditiile meteo. Se zvonise ca ar fi adesea cald, ca ceata ar fi oaspete constant si de durata, ca volumul precipitatiilor ar fi peste media intalnita in restul Europei. Deh, apropierea de mare. Si apropo de asta, exceptionala privelistea din varf de munte. Pana la Soci se fac 40-50 de minute. De pe pisc, marea pare sa fie chiar la poale.

Dupa ce la repetitia generala pentru JO a baietilor, conditiile au fost suportabile, la fete ghinioanele vremii s-au tinut lant. Vant, ninsoare, soare, zapada noua si ceata. Asa au aratat primele patru zile din cele cinci prevazute pentru Soci in calendarul feminin al FIS.

Ora de incepere locala a coborarii feminine a fost tarzie (13:00), zapada noua n-a fost cine stie cat de multa, 10-20 cm, plugurile au harnicit toata noaptea pe pista, dar ceva n-a mers cum trebuie. O fi fost baza deja muiata sau lipsa de experienta a localnicilor, stim doar ca startul s-a amanat cu 15 minute ca sa se termine amenajarea traseului. Iar zapada a fost curatata, lasand gropi si multe denivelari, strict in interiorul dungilor albastre. Fortele fizicii le-au impins pe concurente uneori si in afara, prin zapada pana mai sus de glezne. Neplacut.

Pana la grupa de elita, un nor ratacit a cautat drumul spre fartatii sai, tot facandu-si aparitia zapacit pe partea finala a pistei. Nadja Kamer s-a oprit in el, Anna Fenninger a intarziat tot acolo, ba chiar si Stacey Cook, care insa nu s-a lasat intimidata de un smoc de ceata. Alaturi de Alice McKennis, Marie Marchand-Arvier si Marion Rolland, americanca a format cvartetul ce a razbit in top 10. Totusi doar Rolland (locul 5), sigura si hotarata s-a amestecat cu cele mai bune coboratoare ale lumii. Din care numai Tina Maze nu a tinut steagul sus.

Dintre celelalte sase, trei au luat o linie foarte nepotrivita, nimerind peste tot ce a fost la suprafata si le-ar fi putut dezechilibra. In loc sa atace, s-au chinuit sa ramana in picioare. Pentru Julia Mancuso si Daniela Merighetti asta a insemnat locurile 6, 7. Pentru Lindsey Vonn, urmarea nu a fost la fel de drastica, a incheiat a treia. Desi in termenii ei, mai drastic de atat rareori se poate.

Sa nu se inteleaga ca Lindsey a avut ghinion. Nu, in Soci am vazut doar o alta slabiciune a ei. Dintre toate fetele acestea irational de curajoase, Lindsey e cea mai fricoasa. Atunci cand risca, o face cu temei. Se bazeaza pe puterea ei, pe simtul excelent cu care evalueaza pistele si memorarea precisa a traseului. La inspectia de dimineata a gasit partia intr-o conditie cu totul diferita de cea de la antrenamente. A hotarat sa schimbe schiurile ei obisnuite. Dupa ce au coborat primele 15, la start au harait transmitatoarele non-stop, avertizand: atentie, nu iesiti dintre dungile albastre. Lindsey a stiut ca linia ei magica, cu care isi declasase adversarele cu o zi inainte la antrenament, iese bine si de multe ori in afara. Si n-a avut curajul s-o repete. A pornit cu nesiguranta in cap, iar conditiile de pe traseu n-au facut decat sa i-o accentueze de fiecare data cand partia i s-a opus.

Celorlalte trei fete nu le-a pasat de cum arata pista. Se si impaca mai bine cu zapada noua in general. Au mers dupa cum zicea mai apoi Elisabeth Görgl fara sa tina seama de ce le-a iesit in cale. „Am vazut o groapa, mi-am zis da-i ‘nainte, ca altceva n-ai ce face.” Liz – locul 2, Tina Weirather – locul 4, Maria Höfl-Riesch – invingatoare. Nici una nu s-a impiedicat, toate au schiat cu un singur tel – o cursa cat mai buna, au mers constant bine si au atacat in fiecare pasaj.

Doua dintre ele au depasit-o pe Lindsey, desi la start nimeni nu-si mai fixeaza ca obiectiv primul loc, ci doar al doilea. Dominatia lui Lindsey le-a scufundat intr-un ocean de resemnare, din care sunt multumite daca le intrec pe celelalte adversare. Doar valoarea apropiata dintre ele le-a obligat la combativitate. Pe partia olimpica cu zapada moale, spiritul activ le-a fost rasplatit.

Maria  e a treia coboratoare ce castiga in acest sezon invingand-o pe Lindsey, dupa Liz in Bad Kleinkirchheim si Daniela Merighetti in Cortina. O victorie clara, cu care a intrerupt o pauza lunga de peste un an.

Inainte de cursa incepusera socotelile. Daca ar fi terminat pe unul din primele doua locuri, Lindsey ar fi castigat direct globul de cristal, cu doua etape inainte de final. Mai jos de atat, ar fi depins de rezultatele adversarelor. A incheiat pe trei. Dar Tina Weirather, secondanta ei, n-a depasit-o. Asa ca matematica a decis. Lindsey Vonn a castigat al cincilea glob consecutiv in proba de coborare, facand un nou pas ce o alatura legendelor schiului. Tot cu cinci globuri pentru dominatie in cea mai rapida disciplina au fost rasplatiti Renate Götschl si Franz Klammer. Lindsey e acum egala lor. Deasupra se mai afla o singura schioara: Annemarie Moser-Pröl, care are in vitrina sapte astfel de trofee.

Lindsey nu e singura in acest succes. Chiar daca nu a castigat o americanca, toate colegele ei inscrise in concurs si nu au fost putine, inca cinci, au terminat cu puncte, impreuna batand si un record. Coborarea din Soci (de fapt Krasnaia Poliana sau Rosa Khutor, reporterii de la fata locului n-au cazut de acord) e prima din istoria SUA, in care patru fete de-ale lor au incheiat in top 10. Poate le-a dat aripi nazdravania ce le-a trecut prin cap. Dupa antrenamente, la un pahar de vorba si de alcool specific locului (doar unul, nu ridicati sprancenele), americancele au rebotezat pasajele traseului cu nume de vodci. Si atunci normal ca altfel au decolat stiind ca planeaza peste saritoarea Smirnoff.

Pe final, ceata s-a intors din nou, dar mai deasa si mai intinsa. S-a asteptat mult, din cele aproape 70 de fete, schiasera 51. S-a facut tarziu tot asteptand si atunci s-a decis incheierea cursei cu 16 concurente inca la start. Printre ele si Edit Miklos. Zau ca ar fi avut sanse sa faca puncte. Dar incep sa cred ca ghinionul si-a facut casa in preajma ei.

clasamentul etapei
declaratii