Pe cand un start la baieti?

„Stati sa vedeti ce mai partie am facut! Ce mai sarituri, ce mai teren, ce mai dificultate! Una din cele mai grele din lume”, si-au prezentat austriecii noua partie de coborare pentru fete. Si atunci, de buna credinta, am asteptat nemaivazutul. Cand colo am dat peste banalul cel mai insignifiant. Nici macar o saritoare nu a avut pista din Schladming pe care anul viitor se va decide noua campioana mondiala. Incerc sa-mi amintesc daca am avut anul acesta o coborare mai plictisitoare decat ultima, dar nu reusesc. Poate pentru ca nu retinem ce-i nememorabil, dar cred totusi ca finala aceasta e cea care merita zmeura de aur. Ceea ce nu inseamna ca la anul va fi la fel.

Spre deosebire de traseul  baietilor, pista fetelor ocoleste mult in stanga, fiind mai lina. Dintr-un motiv necunoscut mie a si suferit mai mult din pricina caldurilor ultimelor saptamani. Pe alocuri zapada si-a pierdut albul original sub noroiul scurs din padure in timpul ploilor. Si a fost moale, mai ales in partea de jos. Startul s-a dat si cu o ora si jumatate dupa cel al baietilor, timp numai bun pentru ca pojghita de gheata formata peste noapte la suprafata, sa se flescaiasca. Noroc cu baza solida si groasa, creata cu mult timp inainte, altfel n-am mai fi vazut finale. Dar zapada pentru impins la gramada si construit saritori n-a existat.

In aceste conditii a rezultat o coborare in care a trebuit tinuta linia in interiorul fasiei marcate. Cine a ajuns pe margini s-a impotmolit in zapada moale. A fost nevoie si de o buna tehnica de alunecare, pasajele mai late din prima jumatate si panta finala, pe care s-au putut desena curbe prin asezarea portilor, fiind unite de o traversa prin padure aproape orizontala, foarte lunga si terminata in urcare.

S-a zis ulterior ca am asistat la o cursa a pozitiilor de start, dar numerele schioarelor de pe podium infirma aceasta ipoteza. A fost mai degraba un test de adaptabilitate la primavara, desi e adevarat ca denivelarile s-au inmultit vizibil spre finalul intrecerii.

Cu ambele globuri ce ar fi fost in joc, cel mic pentru cea mai buna coboratoare si cel mare pentru cea mai buna schioara a sezonului, cucerite inainte de vreme de Lindsey Vonn, pentru a cincea, respectiv a patra oara in cariera, interesul s-a mutat spre podiumul disciplinei. Trei fete pentru doua locuri, cu diferente de ordinul unitatilor intre Maria Höfl-Riesch, Elisabeth Görgl si Tina Weirather, ordonate exact asa de cursa precedenta, cea castigata de Maria in Soci, intr-o revenire competitiva neasteptata si spectaculoasa. Dar evolutia ei stralucita din Rusia a ramas exceptia acestui sezon calâi, nemtoaica gresind repetat in finala. Cum agresivitatea lui Liz este un atu doar pe suprafetele tari, titlul de secondanta a lui Lindsey i-a revenit singurei dintre ele care n-a castigat nici o cursa. Fata care in Lake Louise uimea terminand in top 10 cu numar de start dincolo de 30, a punctat prin constanta si prin acomodare la diversitatea conditiilor din aceasta iarna.

Tina Weirather si-a incununat cel mai bun sezon al unei cariere blocata la linia de start de prea multele accidentari, cu o ultima cursa aproape buna de podium. Inceputul lent a cantarit totusi prea greu si pentru doua sutimi a fost exclusa de la prima ceremonie a florilor (mai intai s-a desfasurat premierea cursei, apoi cea a sezonului). In locul ei s-a bucurat Tina Maze, care si-a creat avantaj in partea tehnica si nu l-a pierdut pe traversa obositoare de la mijloc.

Intr-o competitie imbracata in straiele cenusii ale mediocritatii (nu din vina fetelor, ci a traseului), evolutia lui Marion Rolland a adus stropul de culoare al avantului cu orice pret. I-a placut zapada, i-a placut pista, s-a razvratit impotriva denivelarilor si a decis ca a venit momentul iesirii din anonimat. Primul podium al carierei fusese anuntat de clasarile tot mai bune ce au precedat finala, dar tot ne-a luat pe nepregatite.

Aceasta a fost intrecerea fetelor.

Stati, nu va zburliti. In plictiseala generala, cu numarul 22 la start, a pornit si Lindsey. Stiam deja, zapada e lipicioasa, schiurile se prind, traseul lin se strabate anevoios. Doar vazusem la concurentele de mai inainte. Gresit. La fel cum e si accepatarea americancei la startul intrecerilor feminine, cand intre ea si restul lumii e asa prapastie. Lindey s-a ghemuit, a intins mainile mult in fata si asa a ramas pana la final, rareori departand pentru o secunda pumnii adunati calauzitori inainte. Snur e cea mai potrivita descriere a evolutiei ei. Celelalte fete au fragmentat cursa, dominatoarea sezonului a strabatut-o dintr-o singura linie continua. A mai luat 100 de puncte, si-a depasit recordul personal la numar de victorii pe sezon (aceasta a fost a 12-a) si s-a apropiat la 92 de puncte de magicul numar 2000 al lui Hermann Maier pe care-l ravneste de cand a realizat ca ramane in pana de obiective pentru acest sezon.

Si daca-l depaseste, ce-i mai ramane de obtinut? Sa zicem ca sezonul viitor ar mai avea de nimicit si recordul de victorii al Annemariei Moser-Pröll (62, Lindsey e la 53). Dar dupa aceea? As zice ca singura provocare pe masura ei e sa inceapa sa concureze cu baietii. 🙂

comentariul live text
clasamentul etapei
declaratii

10 păreri la “Pe cand un start la baieti?

  1. – ce face? baiete tu unde ai fost cand s-a transmis? acasa in pat la TV? ce nu a avut partia? ai schiat in Schladming vreodata pe partia medaliata cu aur? de unde vine si numele cabinei de fapt..pai baiete eu nu stiu ce pasionat esti tu de comentarii despre schi dar ai aere caracteristice de mitic ! ai citit ziarul local de azi? kronen zeitung? cum poti sa scoti asemenea prostii? stai naibii acasa si fa altceva ca la capitolul partii de cupa mondiala esti varza ! si iti mai spun ceva baiete: in 2013 pe aceeasi partie se tin mondialele de schi ! asa ca mucles mitic atostiutor, ti-am mai atras eu atentia odata ca faci pe desteptul prost!… world cup strecker – ski instructor international Mihai.

  2. Baiete, am inteles de prima data cand ai trecut pe aici. Suntem mitici, suntem ignoranti, n-avem idee de schi. Da’ tu parca te saturasesi de noi, nu?

  3. Daaa, imi aduc aminte ca mai trecut el pe aici si avea parca alt nume si IP de Romania, iar el se lauda ca e pe la Schladming sau Flachau…

    • – imi vine sa rad de tine fetitzo, azi am urcat in telescaun cu Lindsey Vonn, da cautare pe youtube si vezi…! vrei tu sa-i iei apararea, insa nu ai sanse..! asta e dovada clara cat de invidiosi sunt miticii…Sunt in Schladming fetitzo impreuna cu domnul presedinte Debretin A din Azuga administratorul instalatiior de schi din valea Prahovei, si vom aparea intr-o emisiune de televiziune despre finala cupei mondiale si cum se schiaza in Austria, asa ca mai taceti naibii din gura si comentati adevarul despre partiile din Schladming, ca sa fiu la subiect! vreti IP? uitati-va mai bine la tv eurosport maine, suntem in tribuna gold ca de obicei… se pare ca nu stiti cu cine stati de vorba, insa trebuie sa va critice si pe voi cineva gand gresiti in articole…ca sa stie lumea adevarul, ca dezinformati..!

    • @ Mihai: nu sunt mitica. Si eu voi fi in Schladming maine, dar nu am abitia de a aparea pe Eurosport de la Tribuna Gold. Te rog sa te abtii de comentarii malitioase la adresa mea. Cred ca oricine care detine informatii despre subiectul schi alpin este binevenit pe acest blog sa le spuna si nu sa insulte:)

  4. @mihai
    Stii un site/blog in romana despre ski alpin care sa fie mai bine actualizat si cu articole mai bune decit acesta ?

    A fi in telescaun cu Lindsey nu te face specialist (sau unul mai bun).
    Dovedeste prin comentarii pertinente ca ai dreptate si toata lumea de buna credinta va tine cont de parerea ta.

    (Da, eu sint un mitic, dar asta nu pot schimba. Parerile mele da)

  5. Well, unu la mana. Mie imi plac miticii. Sunt baieti de gasca si au simtul umorului. Nu inteleg prin ce rationament pervers simpaticul Mitica al lui Caragiale a ajuns sa fie insulta.

    Doi la mana. Partea cu dezinformarea. Declaratia lui Lindsey Vonn despre pista si zapada: „Weich und nichts Besonderes”. Declaratia Annei Fenninger: „Es ist einfach ein bisserl zu flach, da tue ich mir so schwer. Der Schnee ist so tot”. Ce am scris eu? Partie plata, banala, zapada moale.

    Dar desigur, mihai stie mai bine, fiindca el a fost in telescaun cu Lindsey Vonn si a stat in tribune.

    all – {Mihai/danx/darius} Sincer nu inteleg ce rost are dialogul cu cineva care citeste asa de bine incat nu vede ca s-a scris de mondialele de anul viitor si ma ia cu baiete. 🙂

  6. – nu era vorba de zapada moale, te faci ca nu stii si le intorci ca la Ploiesti ! ai subestimat o partie pe care s-a tinut finala cupei mondiale de schi, iar la anul se tin mondialele! ia mai taci din gura si reciteste ce ai scris, am impresia ca esti chiar dus….citez ce ai scris: ” Stati sa vedeti ce mai partie am facut! Ce mai sarituri, ce mai teren, ce mai dificultate! Una din cele mai grele din lume”, si-au prezentat austriecii noua partie de coborare pentru fete. Si atunci, de buna credinta, am asteptat nemaivazutul. Cand colo am dat peste banalul cel mai insignifiant. Nici macar o saritoare nu a avut pista din Schladming pe care anul viitor se va decide noua campioana mondiala. ” – Deci nu mai fa pe prostul ca tu ai scris articolul cu manuta ta! site de schi mai bun ca asta in romania? ai aproape zero comentarii la publicatiile tale insa, deh…unii mitici vor sa se afla si ei la treaba…si scriu….tu ai facut la fel ca antrenorul lui Miklos, el a declarat la olimpiada din Vancouver inainte de cursa ca partia e usoara ! partie olimpica! usoara! si s-a vazut rezultatul..poti sa spui ce vrei, insa nu te baga unde nu stii, ca dezinformezi ! stai linistit ca nu iti mai citesc prostiile, am intrat doar din curiozitate, crezand ca ai invatat sa scri un articol real despre schi..! si nu mai incerca sa fentezi cu tot felul de explicatii ca te faci de ras…si invidie cat mai mica te rog…partie…!

  7. Pingback: Record egalat! | Schi alpin. Deocamdata.

Comentariile nu sunt permise.