A doua zi, al doilea italian

Cand presa se plictiseste, inventeaza subiecte. Dar si cand are subiecte si nu-i plac, face acelasi lucru. Indiferent de motiv, inaintea super-uriasului din Beaver Creek s-a starnit artificial zarva. Ce daca in acest sezon Aksel Lund Svindal e starul, austriecii (din presa) l-au impins iar pe Marcel Hirscher in ochiul public. Cu adversari atat de puternici – Svindal si Ligety – Marcel nu mai are in teorie sanse la globul mare decat daca obtine puncte si intr-o a treia disciplina. Asa ca i s-a permis sa concureze si in ce curse de super-urias doreste. A ales sau s-a ales in locul lui, asta nu e prea clar, Beaver Creek-ul. A plecat peste Ocean neinsotit de tatal sau, cel care il antreneaza si sfatuieste, acestuia fiindu-i teama sa zboare. Dar a plecat cu un bagaj urias, ce ar fi trebuit sa-i asigure succesul. 600 kg de echipament, 36 perechi de schiuri si nu stiu cate de clapari. Star fiind si avand experienta din Schladming in amintire, Hirscher a declarat ca va decide daca ia startul in super-uriasul din Beaver Creek dupa inspectie, in functie de cum va fi traseul. La un traseu prea rapid se va abtine.

Podiumul super-uriasului din Beaver Creek: Aksel Lund Svindal (2), Matteo Marsaglia (1), Hannes Reichelt (3) (Agence Zoom / Getty Images)

Pe de alta parte, dupa ce s-a aflat ca antrenorul Austriei va marca traseul, tot presa a pornit speculatiile si a inceput sa viseze. Ce-ar fi daca acum Burkhard Schaffer ar face un traseu special pentru Marcel, eeeee? Si de aici au izbucnit certurile in interiorul echipei. Toti vitezistii au fost nemultumiti de aceasta idee ce incantase presa. Fara motiv de fapt. Burkhard Schaffer este antrenorul echipei de viteza. Pe Marcel il stie probabil doar din vedere. Exagerez un pic, dar ideea principala este ca nu e antrenorul lui Marcel. Dintre cei prezenti la startul super-uriasului american, doi austrieci nu-l au pe Schaffer ca antrenor. Hirscher si Raich. Asa ca nu s-a pus nici un moment problema favorizarii campionului Cupei Mondiale.

Pe de alta parte Schaffer e cunoscut ca un cal breaz. Psihopat, l-a descris cateva zile mai tarziu Ivica Kostelic. Inainte sa preia echipa Austriei i-a antrenat pe sloveni. Pe vremea aceea a marcat un super-urias in Kvitfjell. Juriul i-a cerut sa schimbe asezarea unei porti periculoase, iar Schaffer a refuzat, motiv pentru care tot traseul a fost remarcat de catre antrenorul de pe vremea aceea al Austriei. Acum, inainte de cursa, Schaffer isi caracteriza traseul ca fiind unul de viteza – a avut doar 37 de intoarceri, numar minim cerut de regulament – „foarte selectiv, garant al unei curse interesante”. Si a fost. 16 schiori nu au trecut linia de sosire. Asta inseamna aproape un sfert dintre cei inscrisi la start.

Stephan Keppler in super-uriasul din Beaver Creek (Agence Zoom / Getty Images)

Pe doi i-am vazut cazand in direct si daca la Stephan Keppler doar a aratat rau si a scapat cu cateva vanatai si pleoapa taiata, Max Franz, cel mai talentat tanar vitezist austriac, si-a pierdut cunostinta dupa impactul cu o poarta. Acea poarta a fost problema majora pentru multe abandonuri. Aflata dupa un damb, poarta oarba, cum este ea denumita fiindca nu se vede dinainte, ar fi trebuit memorata la inspectie. Dar au fost destul de multe astfel de porti pe traseul „selectiv” al lui Schaffer. Franz a uitat-o pe asta si din saritura a intrat direct in ea. A fost facut KO la impact si a cazut ca un sac de cartofi, cu fata inainte, intr-o pozitie ghemuita. Asta a fost norocul lui. N-a urmat nici o rasucire si a scapat cu membrele intregi. Doar nasul i-a fost fracturat si desigur are de trecut peste comotia cerebrala severa rezultata in urma socului.

La sedinta de dupa cursa juriul a reactionat. Portile acestea oarbe sunt un risc major la viteze de peste 100 km/h. La poarta in cauza s-a intrat cu 116 conform spuselor lui Kostelic, aceeasi viteza ca si in coborare, dar cu distante mai mici intre porti, de unde si caracterizarea cu „psihopatul” adresata marcatorului. Tot o astfel de poarta a dus si la amputarea piciorului lui Lanzinger. S-ar putea ca pe viitor sa se introduca in regulament o distanta minima intre punctul de observatie si poarta, care sa dea timp schiorilor sa evite coliziunea.

Max Franz a fost transportat cu achia in vale si apoi la spital dupa ce a cazut in super-G-ul din Beaver Creek (Agence Zoom / Getty Images)

Cu chestiunea traseului clarificata, sa ne intoarceam la cursa si cei care au trecut cu bine de ea. Declaratiile lui Hirscher, nemultumirile colegilor, inflamarea discutiilor in presa, au cauzat o criza de nervi antrenorului sef al echipei masculine austriece, care l-a obligat practic pe Marcel sa ia startul, interzicandu-i mofturile. Speriat de saltul lui Keppler, Hirscher a tras frana de mana. La final i-a parut rau, convins ca putea mai mult, dar dupa accidentul prietenului Max Franz, a fost totusi bucuros ca a scapat cu bine si probabil va dura o vreme pana il vom vedea iar intr-un super-G. N-a facut nici un punct, desi nu i-a lipsit mult (locul 32, la 11 sutimi de 30).

Werner Heel (numarul 4) a ridicat primul stacheta la un nivel competitiv. Italianul a fost bun pe vremea cand schia pentru Rossignol. Acum 2 ani s-a mutat in echipa Head si de atunci a urmat o afundare in neant, negasind schiuri potrivite pentru el la cei care il echipeaza pe liderul curent al Cupei Mondiale. In vara a semnat cu Atomic si revirimentul nu s-a lasat asteptat. Asta desi in Beaver Creek a avut o greseala undeva la mijloc. Ca de n-ar fi avut-o nu l-ar fi depasit Hannes Reichelt.

Hannes Reichelt pe drumul spre locul 3 (Agence Zoom / Getty Images)

Austriacul poate fi considerat unul dintre specialistii partiei, dupa doua victorii pe pista Birds of Prey (2005, 2007). A schiat fara greseala, pregatind din timp virajele. Daca i-a lipsit ceva a fost dispozitia spre riscul cu orice pret.

Acesta a fost secretul invingatorului supriza. „Am riscat mai mult decat adversarii, dar am avut tot timpul totul sub control.” Suna simplu. N-a fost, dupa cum am vazut in cursele salbatice ce i-au urmat. Matteo Marsaglia, la primul podium al carierei a urcat direct pe cea mai inalta treapta. A fost simpatic si la conferinta de presa. „Cursa a fost foarte dificila. Ma bucur ca am putut sa inving schiori precum Aksel Lund Svindal.” Mai ca mi-a venit sa-l trag de maneca. Baiete, am o veste mare pentru tine. I-ai batut pe toti, nu numai pe Svindal.

Majoritatea italienilor din Cupa Mondiala vin din Alpi. Jumatate din ei sunt din Tirolul de Sud, de unde si numele germane, ceilalti sunt italieni, dar tot din zona montana. Marsaglia este insa un roman (fara diacritice) adevarat. Nascut si crescut in Roma, familia s-a mutat in nord abia cand a implinit el 14 ani, pentru a-i oferi atat lui, cat si surorii (Francesca, o gasiti in clasamentele curselor rapide ale fetelor) posibilitatea de a urma carierele de schiori. Matteo este inca foarte mandru de originea lui „nobila”.

Matteo Marsaglia in cursa ce i-a adus prima victorie a carierei (Agence Zoom / Getty Images)

Cat de dificila a fost cursa ne-au aratat-o marii invinsi ai italianului, norvegienii. Kjetil Jansrud a condus pana la ultima saritoare. Acolo ceva l-a luat pe nepregatite, s-a dezechilibrat si a pierdut timp, coborand pe un loc care la final a fost 6. Aksel Lund Svindal a facut ca si cu o zi in urma o cursa riscanta, cu o linie nu neaparat ideala. Mai cu ocolisuri, mai cu dezechilibrari, norvegianul a stiut ca ce conteaza e sa accelereze cu orice ocazie. Doar in partea de final, unde probabil auzise ca ultimii au ratat virajele a franat. Asa a pierdut si timp, si victoria. „Cand esti rapid e aproape imposibil sa tii schiurile lipite de suprafata pe valurile formate mai ales in pasajele de jos.” Asa a explicat retinerea. Dar locul 1, locul 2, ce mai conteaza cand esti primul in Cupa Mondiala cu asa avans si pari de neoprit?

Marsaglia, Svindal, Reichelt. Adica Italia, Norvegia, Austria a fost configuratia podiumului. Dar Ted Ligety a fost din nou la un fir de par de a o schimba. Si ca si la ceilalti schiori din frunte, problemele au aparut tot la final. A atacat cu siguranta in virajele tehnice de pe abrupt, a tinut excelent controlul pana cand pe valurile de la sfarsit viteza si hatanarile in combinatie s-au dovedit prea solicitante si l-au intarziat si pe el. A terminat la 4 sutimi de podium si ma intreb care e secretul noii puteri descoperite de american in aceasta disciplina mai degraba rapida decat tehnica.

Aksel Lund Svindal in cursa de locul 2 din super-uriasul din Beaver Creek (Agence Zoom / Getty Images)

Clasamentul complet al cursei il gasiti aici.

Publicitate