Dupa 12 ani

Cata rabdare poate avea un om ce spera? 12 ani, cati au trecut de la debutul in Cupa Mondiala? 11 ani, cati au trecut de la titlul mondial de junioare cucerit in fata Mariei Höfl-Riesch? 9 ani, cati au trecut de la primul ei podium? Adevarul este ca Veronika Velez-Zuzulova nu e sigura ca mai spera sa castige vreun slalom de Cupa Mondiala. Cel mai aproape fusese iarna trecuta in Are, moment in care s-a fracturat speranta. Maria Höfl-Riesch si o sutime au privat-o atunci de victorie. Asa ca schioara slovaca se resemnase intr-un fel. Lupta pentru succes, dar nu-l mai astepta.

Veronika Velez-Zuzulova la finalul mansei ce i-a adus prima victorie din cariera (Agence Zoom / Getty Images)

12 ani de cariera sunt multi. A debutat la 16 ani, in toamna lui 2000, in slalomul urias din Sölden. O luna mai tarziu, la primul ei slalom de Cupa Mondiala a facut deja puncte, ocupand locul 24 in Park City. Trei ierni mai tarziu, in februarie 2004, urca pe ultima treapta a podiumului din Zwiesel. Tot slalom, aceasta fiind disciplina ei forte. Pana in Semmering stransese 13 podiumuri, 6 dintre ele pe locul secund. Dar a trebuit sa astepte 145 de curse pentru prima victorie. Un numar enorm cand schiezi doar in disciplinele tehnice. Daca nu socotim aurul de la ciudatenia de Campionate Europene de sala, desfasurate o singura data, in 2009, la evenimentele majore inca nu are nici un rezultat. Insa e in forma, iar la repetitia generala din Schladming a fost a doua.

Veronika Velez Zuzulova celebrand victoria (via laola1.at)

De ce s-a intamplat totusi in Semmering? Nici ea nu stie. „Poate pentru ca aici ma simt putin ca acasa.” Fiind aproape de Bratislava (o ora jumatate cu masina), au venit multi suporteri si au asistat la prima victorie a Slovaciei. „Cursele din Austria sunt cele mai frumoase. Intr-o viata viitoare o sa am poate norocul sa fiu austriaca, ca sa stiu ca am sustinerea acestui public.” Poate a visat asta inca de la start. Sau poate maritisul i-a adus linistea de care a avut nevoie. Antrenata inca de mica de tatal ei Timotei, micii echipe slovace, constand din o singura schioara, ea insasi, i s-a alaturat la un moment dat antrenorul de conditie fizica francez Romain Velez. Zi de zi impreuna, iarna, vara, fara oprire, francezul i-a cazut cu tronc Veronikai (intamplare nu foarte rara in Cupa Mondiala) si asta primavara s-au casatorit. „Fara ei doi (tatal si sotul – n.a.) n-ar merge nimic. Amandoi sunt la fel de importanti pentru mine.” Din martie a mai aparut si Kilian Albrecht in peisaj. Veronika s-a antrenat de multe ori cu el pe vremea cand acesta concura pentru Bulgaria. Au devenit prieteni buni, si cum stia ca le este manager Mikaelei Shiffrin si Lenei Dürr, in martie l-a intrebat daca nu vrea sa o managerieze si pe ea, iar austriacul a acceptat.

Daca toate cele de mai sus nu fac victoria aceasta speciala, mai am. Rareori am vazut adversarele bucurandu-se atat de mult pentru o colega de-a lor. Manuela Mölgg o vede ca pe o inspiratie, reaprinzandu-i si ei speranta la o victorie candva, chiar daca au trecut doi ani de la ultimul podium. Iar Kathrin Zettel, marea invinsa din Semmering, stie cum e sa incasezi dezamagire dupa dezamagire si daca tot a fost sa o depaseasca cineva, atunci mai bine Veronika. Mai ales ca inainte de start glumisera impreuna, slovaca spunandu-i, te rog, te rog, lasa-ma pe mine sa castig azi.

Petra Vlhova alaturi de Veronika Zuzulova pe vremuri (via FISAlpine)

Ani de zile schiase Veronika de una singura, purtatoare unica a stindardului slovac la cel mai inalt nivel al schiului alpin. Si iata ca succesele ei n-au ramas fara urmari in tara. Visand sa ajunga intr-o buna zi ca Zuzulova, a crescut in anonimat Petra Vlhova. A explodat iarna aceasta in Cupa Mondiala, unde este lidera slalomului. Intre juniori se facuse deja cunoscuta anul trecut cu o medalie de bronz la Mondiale si aurul la JO ale tineretului. In Semmering, la 17 ani si jumatate, a debutat in Cupa Mondiala. Si la prima ei cursa, cu numarul de start 39, s-a calificat de pe locul 16 pentru mansa a doua. Pe un traseu pe care multa lume si-a prins urechile, cu doua verticale aflate pe teren cu movile, urmate de cateva porti dificile, Vlhova s-a prezentat ca o schioara experimentata. Cu un stil nemaiintalnit la fete, usor cocosata, cam asa cum sta Mario Matt, slovaca a boxat rapid si sigur toate portile. Al saptelea timp al mansei si locul 11 in clasamentul final, la un pas de premiile in bani. „Am fost atat de mult timp singura reprezentanta a unei natiuni mici, cu toata presiunea doar asupra mea”, povestea Zuzulova la final. Inca nu se gandeste la retragere, dar mostenirea ei e deja pe maini bune. Sau picioare, daca e sa fim precisi.

Partia din Semmering inainte de startul mansei secunde (Agence Zoom / Getty Images)

Desfasurat in nocturna, acest slalom nu s-a mulat pe tiparul cunoscut de acum, cu timpi buni la schioarele clasate la coada dupa prima mansa. Cu o exceptie, Carmen Thalmann din Austria ridicandu-se deasupra asteptarilor cu al patrulea timp al mansei secunde, spre bucuria celor 15000 de spectatori prezenti (salt de pe 26 pe 15). In rest, doar favoritele s-au luptat pentru intaietate.

Maria Pietilä-Holmner, nemultumita de prima mansa, si-a aratat valoarea chiar si incomodata de o poarta agatata cu aparatoarea de la picior. Al treilea timp al mansei si un loc 5, intre mentiunile etapei (in urcare de pe 11). Christina Geiger n-a convins, pierzand constant timp fata de suedeza, dar a prins pozitia a sasea, ajutata de abandonurile fetelor mai bine clasate.

Tina Maze, prea cuminte pentru victorie (via laola1.at)

Aceeasi verticala urmata de cateva porti plasate mult in exterior, cu o linie pe serpentine foarte stranse, le-a oprit si pe Michaela Kirchgasser (cu un timp intermediar excelent) si pe Mikaela Shiffrin. Americanca a incercat sa continue, dar iesise din concentrarea completa necesara pentru o evolutie buna si a calcat mai jos o alta poarta.

Maria Höfl-Riesch, ce schiase inaintea lor, a prins tarziu ritmul, abia dupa prima verticala, dar de acolo a parcurs frumos mijlocul si abruptul final, preluand temporar conducerea cu un strigat de satisfactie. Distanta fata de podium a fost totusi prea mare, iar primele trei nu au gresit grav.

Kathrin Zettel a aprins muntele (via laola1.at)

Kathrin Zettel aflase de abandonul lui Kirchgasser si stia ca toate asteptarile publicului sunt pe umerii ei. Dar nu a aratat strop de ezitare sau emotii. A aprins la propriu muntele cu o coborare exceptionala, cu verticalele iesite perfect, cu atac continuu si accelerare. Cu fiecare timp intermediar mai bun decat precedentul, uralele au crescut in intensitate, finalul strabatandu-l pe langa o fasie rosie arzanda, focuri bengale aprinse deasupra intregii mase de spectatori. Cel mai bun timp al mansei si multumirea unei curse la nivelul propriilor pretentii i-au rasplatit evolutia fantastica. N-a sperat la victorie, stiindu-se la 8 zecimi in spatele liderei.

De intrecut a intrecut-o totusi doar a doua clasata, slovaca Veronika Zuzulova. N-a schiat perfect, dar a tinut bine avantajul in prima parte, schiind in forta, asa ca dezechilibrarea usoara de la mijloc si virajele mai muncite de pe final n-au cantarit greu. O zecime avantaj, dupa al doilea timp al mansei si un „yeah” visceral si soptit din strafundurile resemnarii de pana atunci. Inca nu stia ca a invins.

Veronika Velez-Zuzulova luptand pentru victorie (via laola1.at)

Tina Maze nu a castigat decat un slalom, desi a mai condus dupa prima mansa. De cele mai multe ori abandonase din aceasta ipostaza. Aceasta, inghititura din termos luata pe fuga inainte de start, sau avertismentele legate de obstacolele de pe traseu, au franat-o. A schiat foarte sigura pe ea, dar fara rautatea ce i-a adus victoriile din acest sezon. Pe final a avut si un derapaj micut si asa, in loc sa vedem o Tina Maze fericita pentru al 11-lea podium in 16 curse, record ce estimez ca nu va fi depasit prea curand, am vazut o Tina nervoasa ca a ratat victoria si n-a prins nici locul secund.

Tina Maze intristata de locul 3 (Agence Zoom / Getty Images)

In sezonul cand a castigat Maria Höfl-Riesch globul mare de cristal am remarcat nervozitatea crescanda a nemtoaicei de la final, nervozitate ce era cat pe ce sa o priveze de trofeu. Pana acum am admirat-o pe Tina pentru felul relaxat in care a tratat inceputul acestui sezon si urcusul ei fulminant pe cea mai inalta treapta. Dar victoriile acestea consecutive, oricat par de frumoase, de vis si de dorit, au si un revers. Creeaza dependenta si de la un moment dat, orice altceva devine insuficient. Am observat asta intamplandu-se cu Lindsey Vonn, iar acum se pare ca si Tina cade prada aceluiasi sindrom. Norocul ei este ca avansul pe care l-a luat in clasamentul general e ca de pe alta lume si de acum inainte chiar si rezultate mediocre ii vor aduce suficiente puncte ca sa castige globul mare la final.

Clasamentul complet al cursei e aici.