Banda rulanta

Al zecelea podium de slalom special in serie. Daca le numaram si pe cele paralele e chiar al 12-lea. Dar mai bine nu. Acolo nu trebuie boxate portile cu lejeritatea unei masini bine unse si zece e un jubileu frumos. Imaginea aceasta, Marcel Hirscher adaptand pozitia bratelor pentru inlaturarea portilor din cale, cand mai sus, cand mai jos, e definitorie pentru ce inseamna aceasta victorie.

Nu numai pentru ca ii completeaza frumos seria, ci pentru intreaga masinarie, ca o linie de fabricatie intr-un uzina moderna, unde cercetarea si productia se intalnesc fericit in momentul optim pentru cel mai bun rezultat posibil.

Marcel Hirscher pe drumul spre prima victorie a sezonului (© Keystone)

Marcel Hirscher are o constitutie mai putin robusta decat a majoritatii adversarilor sai, aproape toti flacai inalti ca brazii. Pe Marcel l-am incadra mai degraba la categoria pana. Acul cantarului nu fuge mult in dreapta, iar pe partia de schi acesta e un dezavantaj in pasajele plate. Lipsit de kilogramele necesare pentru Levi, in anii trecuti paruse sa se resemneze tintind macar ultimul loc de pe podium.

In general echipa Hirscher, tata-fiu, nu lasa loc intamplarii in nici un detaliu atunci cand pregatesc competitiile. De data aceasta au rafinat prepararea specifica pentru exact aceasta cursa pana la superlativul absolut. Au plecat mult inaintea celorlalti in nord, cautand in Suedia partii cat mai asemanatoare cu cea de pe Levitunturi. Acolo s-a antrenat Marcel in ultimele doua saptamani. Nu numai relieful, ci si consistenta zapezii a fost la fel. Apoi dupa fiecare antrenament au urmat analize amanuntite ale filmelor zilei. Verificand pana la milimetru pozitia optima a corpului.

De aici trebuie sa fi aparut acea boxare neobisnuita de la nivelul soldurilor, care l-a propulsat pe Marcel in fruntea clasamentului inca din prima jumatate a traseului in fata mult mai greilor sai colegi de competitie. Pe abrupt n-a mai fost nevoie decat de vechea masina de schi, scoasa in public sezonul trecut, ce nu permite eroare, se misca cu o rapiditate halucitanta si taie virajele in zapada cu precizie de mecanica fina.

Podiumul slalomului din Levi: Mario Matt (2), Marcel Hirscher (1), Henrik Kristoffersen (3) (© GEPA)

Doar asa se scot rezultatele de exceptie pe banda rulanta. Mai ales ca la 24 de ani, austriacul nu mai e pustiul lipsit de griji de pe vremuri si incepe sa simta si presiunea psihica a rezultatelor ce cer noi rezultate. „Cand aveam 18 ani imi era si mie indiferent (ca si lui Henrik Kristoffersen – n.t.) daca ies de pe traseu sau nu. Astazi e mult mai dificil sa dau in cursa suta la suta. Caci daca fac o greseala, urmeaza furtuna.”

Daca la podiumuri consecutive a ajuns doar la 10, la victorii in cea mai tehnica disciplina a schiului, Marcel a atins numarul 11. In clasamentul austriecilor ce s-au remarcat in slalom, doar Benni Raich (14) si Mario Matt (13) mai sunt in fata lui. Cum varsta nu-i ajuta pe cei doi si victoriile lor s-au rarit pana aproape de disparitie in ultimii ani (lui Mario Matt nu-i exclud totusi sansa la macar inca una in acest sezon), dublul castigator al Cupei Mondiale are toate sansele de a deveni in curand cel mai bun slalomist austriac in istorie.

Si la general ne putem scoate palaria in fata 19-lui din dreptul victoriilor lui. Jubileul podiumurilor lui Marcel (recordul e detinut cu 12 podiumuri de catre Ingemar Stenmark) a fost completat de victoria la slalom cu numarul 100 a echipei Austriei. Si pentru a completa datele statistice aruncati o privire la lista de rezultate a lui Marcel de la inceputul sezonului trecut pana acum. Pericol de supradimensionat ochii!

Cursa fara ezitare a lui Marcel Hirscher a reprezentat finalul apoteotic al unei curse ce a crescut permanent si entuziasmant nivelul aratat de concurenti.

Perfect din punctul de vedere al scenariului, partia a rezistat cu brio, evolutiile cele mai bune aparand spre finalul cursei. Exceptia e Ted Ligety. Traseul cu intervale mai mari intre porti, fara atatea portiuni directe l-a facut sa se simta mai aproape de slalomul urias si i-a pus in valoare abilitatile tehnice. Al saselea timp e mai aproape de locul spre care tinde vizand trofeul cel mare al Cupei Mondiale, chiar daca impreuna cu timpul primei manse n-a ajuns decat pentru un loc 11.

Apus in Levi, moment in care pe partie se desfasura mansa a doua (© Keystone)

Ar fi stat el mai mult pe locul fruntasului, dar sapte schiori dupa el a pornit pana acum necunoscutul Sebastian-Foss Solevaag. De unde a aparut? Din acelasi izvor de valori pe care Norvegia se incapataneaza sa-l tina viu in ciuda nepopularitatii schiului alpin in tara fiordurilor. Picioarele pistonand frumos in viraje, o tehnica superba, recompensata de un timp bun si locul 9. Nu chiar de colea pentru a patra participare la Cupa Mondiala.

Salutand pe parcurs revenirea intre primii 10 slalomisti a lui Benni Raich (8) si Jean-Baptiste Grange (7), precum si buna clasare a lui Patrick Thaler (6), ajungem la momentul in care cursa a saltat la nivelul elitei.

Ivica Kostelic si Mathias Hargin – la slalom e imposibil sa nu avem un suedez in povesti, indiferent de accidentati (Jens Byggmark) sau eliminati din cursa (Andre Myhrer) – terminasera prima mansa la egalitate, pe locul 6.

Croatul a avut intaietate la start si cu atuurile de vulpoi cu multa experienta plus o dispozitie spre atac cum n-am mai vazut de mult la el a obtinut cel mai bun timp de pana atunci. Mai ales la ultima verticala de pe traseu, pe care s-a napustit scaparator, ne-a stat suflul. Mathias Hargin l-a copiat pana aproape in ultimul detaliu. Doar intrarea pe abrupt n-a fost la fel de curata, de unde si diferenta de 7 sutimi dintre ei.

Henrik Kristoffersen (© Keystone)

Locul 4 din prima mansa al lui Henrik Kristoffersen atrasese deja atentia asupra lui. Iar cand a pornit in mansa secunda, schiind de parca traseul i-ar fi fost imprimat in circuite, fara cea mai mica ezitare, totul intr-un ritm ametitor, ne-a ridicat in picioare.

Mario Matt are de obicei nevoie de cateva saptamani de acomodare cu regimul de concurs. Anul acesta insa a fost altfel. Dinamica, risc, a scos la bataie tot ce a fost nevoie pentru a-l depasi pe norvegian. Diferenta de 3 sutimi in favoarea mai tanarului coleg n-a fost vizibila cu ochiul liber. Iar la total n-a contat. Avea 3 zecimi in fata lui din prima mansa.

Felix Neureuther, ocupantul locului 2 la jumatate, pare urmarit de ghinion la acest inceput de sezon. Si in Sölden a terminat prima mansa foarte bine, mult mai sus decat o lasau asteptarile dupa vara plina de probleme si lipsita de antrenamente, pentru ca sa nu duca la capat mansa secunda dupa ce i-a sarit un schi din picior. De data aceasta a facut o tumba. Si cu tot exercitiul de gimnastica optional, la revenirea pe traseu Felix a reusit sa se incadreze in intarzierea maxima permisa pentru a puncta. Patru puncte i-au revenit pentru locul 27 ocupat.

Apropo de ratari, Alexis Pinturault incepuse si el cursa foarte bine, intrarea pe abrupt asemuindu-se cu perfectiunea, insa a fost luat apoi pe sus intr-un viraj si a iesit definitiv din cursa. Continuand seria de apropouri… Apropo de francezi, dupa doi ani si jumatate a revenit in Cupa Mondiala Julien Lizeroux. Alunecat mult in clasament, Julien s-a calificat desi de obicei numarul de start 63 e o sentinta a priori, iar dupa inca un mic progres in mansa secunsa, a terminat pe 17.

Ratarea lui Felix i-a facut loc lui Henrik Kristoffersen pe primul lui podium, alaturi de Marcel Hirscher si Mario Matt. Insa nu cei doi slalomisti consacrati au fost idolii pustiului norvegian (are doar 19 ani, al doilea cel mai tanar schior de pe lista de start) in perioada de formare, ci Kjetil Andre Aamodt.

Cariera a inceput-o cu victorii la cursele Topolino (2009), atat la slalom special cat si la urias. In 2011 a avansat si a castigat FOTE, in Liberec, tot asa, amandoua disciplinele. In 2012 a devenit campion mondial (slalom urias) si dublu vicecampion mondial (slalom si super-combi) de juniori.

Dupa cum povesteste intr-un interviu de anul trecut pentru fisalpine. com, in viata de zi cu zi e copil cuminte si porecla „the wild child” nu a capatat-o pentru salbaticia extrasportiva a la Bode, ci pentru faptele de schiuri.

Inca isi mai asculta tatal, care i-a dat cel mai bun sfat, daruit cu darnicie mai departe celor mai tineri decat el: „Fa lucrurile simplu si nu incerca sa schiezi cool. Nu te complica.” Apoi explica. La slalom, despre Ivica Kostelic nu i-ar trece prin cap sa spuna vreodata ca e cool. Lui Ted Ligety in schimb i se potriveste perfect atributul. Dar daca vrei sa imiti pe cineva, atunci Ivica e de imitat, cu stilul lui simplu si tehnica perfecta.”

In afara schiului, Henrik mai e animat de ciclism si motocros, marile lui pasiuni din timpul liber. Si atat deocamdata despre noul nume sonor al slalomului.

Marcel Hirscher e posibil sa fie singurul ce n-a fost luat prin surprindere de primul podium norvegian la slalom de la Truls Ove Karlsen incoace, din Kranjska Gora de la sfarsitul lui februarie 2004. „L-am mentionat (pe Henrik) deja de mai multe ori printre cei cu sanse. Tinerii vin repede din urma, asa ca noi batranii trebuie sa acceleram ca sa ramanem in cursa.”

La 34 de ani, 7 luni si 8 zile, Mario Matt a devenit cel mai varstnic slalomist care ajunge pe podium. In toate celelalte discipline simple varsta e un atu, recordmenii aflandu-se dincolo de 36 de ani. Dar slalomul e o disciplina in care se arde repede si focul odata stins nu se mai reaprinde.

Nu si pentru Mario. „De mult n-am mai inceput un sezon atat de bine. Dar perfect n-a fost. Perfect este doar atunci cand urci pe cea mai de sus treapta.” Recordul are toate sansele sa fie impins mai departe, caci „stiu de la antrenamente  ca in pasajele abrupte pot fi chiar mai rapid decat Marcel.” Despre care spune mai departe: „Schiaza perfect si complet la limita.”

Marcel Hirscher si „Ferdi” puiul de ren primit ca premiu (© Keystone)

Nu mai stiu daca v-am mai povestit, dar Mario e un mare si pasionat crescator de cai arabi. Asa ca la intrebarea ce simte ca a ratat primirea unui ren, a zambit. „Am acasa destule animale care rumega fan.”

Puiul de ren l-a primit, ca si Mikaela Shiffrin cu o zi inainte, Marcel Hirscher. Daca pustoaica din State a mers la botez pe mana clasicului Rudolph, Marcel si-a numit renul Ferdinand al doilea, pe scurt „Ferdi”. Ferdinand intaiul e tatal lui Marcel.

Si tot ca Mika, Marcel a preluat conducerea in clasamentul general, unde insa nu-i de asteptat sa ramana, caci urmeaza acum un calup masiv de etape de viteza.

Cronica primei manse
Clasamentul primei manse
Clasamentul final

Publicitate