Cursa de dupa peripetii

Dupa cum ziceam ieri, astazi se tine in Bormio slalomul din Zagreb. Peripetiile nu s-au terminat insa odata cu anularea cursei din capitala croata din cauza lipsei zapezii. Prima greutate s-a ivit cand a fost vorba de gasit cazare. In saptamana cu Revelionul, statiunea italiana a fost complet ocupata si circul alb a trebuit sa astepte ziua de sambata pentru a-si gasi culcus. Cum Bormio nu s-a golit chiar daca a iesit din saptamanile de varf ale sezonului, nu exista camere suplimentare pentru baieti. Fetele au trebuit sa predea camerele cu noaptea in cap, atunci cand au plecat spre concurs. De la pranz incepe cazarea baietilor.

Mikaela Shiffrin in prima mansa a slalomului din Bormio (© AP)

La acest mic obstacol logistic s-a adaugat vremea. Cinci, sase ore pe drumul spre Italia n-au fost o raritate, unele fete anuntand aseara pe facebook ca durata calatoriei a depasit chiar sapte ore. Pentru ca a nins din belsug. Apoi a dat caldura si a inceput sa ploua. Peste noapte. Ce s-a putut, s-a curatat de pe partia Stelvio, pe care au schiat coboratorii inainte de Anul Nou. Ce nu, s-a muiat pe traseu. Care din cauza lucrarilor intensive n-a putut fi marcat de cu seara, cum se obisnuieste. Abia la 6 jumate dimineata a terminat antrenorul neamt cu asezarea portilor. Dupa atatea impedimente i s-a facut mila de fete si le-a scutit de capcane.

Inspectia a inceput si ea inevitabil mai tarziu. S-a crezut deja ca nu se mai poate incepe la ora planificata. Ba chiar din cauza lucrarilor necesare pentru amenajare s-a crezut ca se va impinge startul spre seara. S-a calculat si cam cand ar fi ultimul start posibil. 14:30. Asa ca debutul punctual la 9:30 ora locala a venit ca o surpriza si in acelasi timp ca un soi de miracol.

Conditiile au ramas insa departe de optim. Zapada moale de sus pana jos, fara macar umbra unei portiuni inghetate, asa cum fusese pista inaintea curselor de coborare de la finalul lui decembrie. Temperaturi peste 0 grade si colacul de pe pupaza, ploaie marunta si deasa. Thomas Sykora, expertul televiziunii austriece, a relatat dupa coborarea de prezentare a traseului ca apa se insira pe ochelari la fel cum ar face-o pe un parbriz nedotat cu stergatoare. Mika Shiffrin a confirmat ulterior la interviu, ca de la mijloc in sus ochelarii sunt atat de plini de apa, incat nu se mai vede nimic.

Inevitabil cursa a devenit una a numerelor de start. Doar trei concurente din afara primelor 30 au reusit patrunderea intre calificatele pentru mansa a doua. Subiectul examenului s-a schimbat de fapt cam dupa primele 5 coboratoare. De unde pana atunci fusese gasirea unei linii proprii cat mai rapida pana jos, de la Kathrin Zettel incolo a trebuit schiat pe urmele deja trasate si asta cu multa convingere, caci altfel intarzierea s-a acumulat spornic in dreptul timpilor finali.

Maria Pietilä-Holmner (© Agence Zoom / Getty Images)

Evident ca primele cinci fete au terminat pe primele pozitii. Dar pe primele sase, caci venita din urma, cu numarul 13 pe tricou, Maria Pietilä-Holmner a mers de parca ea singura isi sapase santul de mers in jurul portilor. A schiat fara greseala si perfect balansata, contrazicand impresia unei piste degradate si urcand pe locul secund. Ceva similar a incercat mai tarziu si Emelie Wikström, dar numarul mult mai mare de start (25) nu i-a permis un loc mai bun decat 10-le.

Cursa a inceput echilibrat, cu Maria Höfl-Riesch si Tina Maze impartindu-si locul fruntas. N-au avut mult de asteptat pana sa le fie demolat timpul. Mikaela Shiffrin, cu usurinta ce i-a devenit de acum semn de recunoastere, a schiat mai rapid in fiecare din cele trei tronsoane ale pistei, lasand o distanta de 77 sutimi intre ea si adversare.

Cu numarul 4 pe maieu, Frida Handotter a fost activa si rapida desi a gresit de la bun inceput. A mers atat de bine incat eroarea, propagata timp de cateva viraje pe inceputul abrupt a prins-o din urma doar la final, unde a scazut pana aproape de Maria si Tina.

Surpriza, desi de acum n-ar mai trebui sa fie, ca doar incepe in grupa celor mai bune sapte slalomiste ale lumii, a produs-o Wendy Holdener. Schioara elvetiana e genul foarte activ. Si ca toate fetele ce favorizeaza acest stil, nu s-a impacat ideal cu partea abrupta. Dar a stiut sa mentina viteza ridicata si s-o conserve pentru ultimele doua pasaje, pe care a fost aproape la fel de iute ca Mika. Locul trei i-a rasplatit parcursul minunat.

Wendy Holdener (© Keystone)

In mansa a doua va avea insa de luptat, caci nu mai putin de 8 adversare se afla la mai putin de 4 zecimi in spatele ei. Printre ele si Bernadette Schild, cea mai buna austriaca. Mezina Schild ne-a aratat ce stie sa faca mai bine decat sora mai mare: sa simta si sa reactioneze la ce-i spune zapada. Marlies in schimb nu s-a acomodat nici cu zapada moale, schiind prea pasiv, si nici cu urmele vizibile clar la momentul cursei ei (numarul 7). Prin urmare se afla pe locul 15 si e greu de crezut ca astazi va repeta mansa secunda din Lienz, chiar daca va avea un mic avantaj prin numarul de start. Acesta nu numai ca este mult inaintea principalelor favorite, dar se afla imediat dupa pauza in care derapatorii vor nivela oarecum traseul ravasit de primele concurente.

Castigatoarea se va alege probabil intre Mika si Maria Pietilä-Holmner, cu un plus de sanse pentru cea din urma. Mika a avut partie perfecta si a scos un timp la nivelul celui al suedezei, care deja ne-a aratat ca poate schia perfect in conditii dificile. Cu ultimele doua numere de start, Maria si Mika vor avea parte de cea mai grea partie.

Mansa a doua incepe la 13:30.

Clasamentul complet

Publicitate