Revenirea

Daca la austrieci nu castiga nimeni intr-o disciplina timp de doi ani se cheama seceta. Elisabeth Görgl urcase ultima pe cea mai inalta treapta a unei coborari in 7 ianuarie 2012 in Bad Kleinkirchheim. Si tot ea a intrerupt seceta. In desertul nostru total e mai greu de inteles cum functioneaza logica unei oaze de verdeata. Caci daca ne uitam la victorii duble, spun cei in cauza, seceta a durat aproape sapte ani, din martie 2007, cand in Lenzerheide Renate Götschl a triumfat in fata lui Marlies Schild. Si ca sa intareasca necazul, in ultimii sapte ani austriecele au castigat doar in cele doua dati amintite plus in Bansko 2009 prin Andrea Fischbacher.

Liz Görgl in coborarea victorioasa din Zauchensee (© GEPA)

Dar acum se reia numaratoarea de la inceput. In coborarea din Altenmarkt-Zauchensee, in fata propriului public, intr-o zi insorita si calda, pe o pista in perfecta stare, Liz Görgl si Anna Fenninger au terminat pe primele doua locuri. Si ca sa faca ziua si mai frumoasa pentru spectatori cele doua au preluat pe rand conducerea, dubland ovatiile de sarbatoare in stadionul umplut pana la refuz.

Cursa n-a avut decat un antrenament. Joi spre vineri noapte a nins si organizatorii au avut de dat afara zapada de pe traseu, asa ca al doilea antrenament s-a anulat. Unele fete i-au simtit lipsa. Dupa propriile spuse, Tinei Weirather nu i-ar fi stricat sa mai experimenteze pe traseul ce a oferit si palpitatii prin startul inclinat aproape pana la prabusire, si demonstratii de alunecare in platul lung de deasupra padurii, si viraje foarte tehnice, ce au necesitat strategii de abordare bine gandite. Anna Fenninger n-a fost hotarata. Sa regrete anularea sau nu? Ar fi schiat inca o data, dar daca asa a fost sa fie, ea s-a stiut cu suficiente date stranse pentru o cursa buna.

Doar Liz Görgl a fost categorica. „Mai bine ca n-am avut decat un antrenament. Cand e unul singur si merg bine stiu ca asa trebuie sa schiez si in cursa. Cand nu merg bine stiu ce am de corectat. Dar daca sunt mai multe antrenamente, informatiile incep sa se contrazica, iar eu ma zapacesc.” De zapacit tot s-a zapacit si a fost cat pe ce sa rateze startul. Cu o zi inainte vazuse ca are nevoie de carburant la masina. Si-a repetat in gand „sa nu uit sa opresc la benzinarie, sa nu uit sa opresc la benzinarie”. Si imediat a si uitat. In dimineata cursei, pe drumul spre partie i-au cazut ochii asupra indicatorului de nivel al combustibilului. Ups. E gol rezervorul. Era prea tarziu sa se mai intoarca din drum, a hotarat sa riste. „Sa vedem cat ma tine.” N-a mai tinut-o decat cateva sute de metri. Noroc ca lumea de la organizare a sarit cu ajutorul si au adus-o in parcarea oficiala. „Tipic pentru mine” a adaugat Liz. Din fericire in cursa a plecat cu rezervorul plin. A avut numar mare de start si timp suficient pentru a descoperi toate hachitele traseului.

Coborarile fetelor dinaintea ei au divulgat secretul pierderilor sau recuperarilor de timp in toate pasajele. Sunt frumoase cursele in care nimic nu ramane batut in cuie si de data aceasta, cum fetele au avut greseli in locurile cele mai diverse, cursa a ramas interesanta pana la final. Am avut parte si de cazaturi spectaculoase, a Elenei Fanchini dupa o aterizare ratata si a Corneliei Hütter cand a intrat direct in poarta de pe buza unei saritori. „Am luat-o cu capul inainte la ‘Hot Air’. Dar nu ma doare nimic.” Mai putin noroc a avut schioara germana Gina Stechert, care s-a accidentat si trebuie sa intrerupa sezonul.

Cand cu numarul 2, Andrea Fischbacher a terminat la o secunda si jumatate inaintea primei concurente, am crezut ca am asistat la o cursa buna. Dar rand pe rand, alte fete au preluat conducerea, imbunatatind cate un pasaj si ratand un altul, per ansamblu scazand totusi tot mai mult timpul final. Andrea a terminat pana la urma abia pe 18. Gresise chiar la inceput de cursa, dar continuase cu curaj sa atace.

La pauza dinaintea grupei de elita conducea Carolina Ruiz-Castillo, care a schiat pe o linie nemaifolosita de alte concurente si care s-a dovedit totusi rapida.

Maria Höfl-Riesch a inceput putin retinut, dar pe ultimele doua tronsoane si-a luat avant si a scos maximul din ele. Era de asteptat ca Tina Weirather s-o intreaca pe Maria in plat. E specialitatea micutei schioare din Lichtenstein. N-a facut-o. In schimb la intrarea in padure i-a smuls rivalei 5 zecimi, dandu-i emotii. Finalul Mariei a ramas insa irepetabil si imbatabil.

Anna Fenninger, dupa o tendinta spre tumba chiar la inceput, a reusit o cursa de vis pana la ultima curba stransa, cea dupa care n-a mai ramas decat o linie aproape dreapta si saritura finala. A intrat in virajul cu pricina cu cea mai mare viteza din concurs si nu l-a luat optim. Din 7 zecimi avans a pastrat la final doar 7 sutimi. Cat sa treaca in frunte.

Si-a asteptat cu emotii adversarele. Mai ales pe cele cu intarziere sub 7 zecimi, dar nici una n-a recuperat suficient. Cu grupa favoritelor terminata – Tina Maze si Lara Gut au ratat si ele finalul, fara sa fi dominat cursa anterior cum a facut-o Anna – austriaca s-a relaxat si a inceput sa spere la prima victorie la coborare din cariera. Dar cursa era departe de fi sfarsita.

Larisa Yurkiw a surprins cu o intrare foarte buna in padure si un finis similar, ce au plasat-o langa podiul provizoriu. Ceva mai tarziu a venit randul Elisabethei Görgl. La intrarea in padure a trecut in fata Annei si a fost singura dintre cele cu viteza ridicata ce a nimerit ulterior si curba finala, stabilind un timp clar de neintrecut.

Nicole Hosp ne face sa regretam ca nu a intrat de la bun inceput in domeniul vitezei. A schiat cu mult rafinament tehnic, amintirea slalomistei de urias de pe vremuri vazandu-se in felul in care traseaza curbele indiferent de viteza, si a prins locul 5, completand prestatia excelenta a gazdelor si continuand sa spere la o victorie in viitor, singura ce-i lipseste pentru a completa colectia. „Ca si pana acum, victoria la coborare ramane un vis al meu. Pentru asta muncesc. Iar la speranta voi renunta doar cand voi castiga sau cand imi voi incheia cariera.”

Maria s-a bucurat de rezultat chiar daca ramanerea in spatele Annei a insemnat pierderea pozitiei de lidera a clasamentului general. I-a ramas in schimb tricoul rosu pentru coborare. Iar entuziasmul fanilor locali pentru rezultat a fost atat de mare, incat s-a lasat molipsita de bucuria lor. „Ma bucur foarte mult pentru Lizz Görgl. De fapt ma bucur ca aici in Austria au terminat doua austriece in fata. Si este excelent ca imi este permis sa stau si eu alaturi de ele pe podium.”

Si la Anna Fenninger a predominat tot bucuria, atat pentru cursa buna facuta, cat si pentru rezultat. Mai ales ca dupa greseala facuta nu se mai asteptase sa vada 1 pe tabela la sosire, o avea pe Liz trecuta pe lista favoritelor, iar inaintea ei cursa fusese intrerupta dupa cazatura Elenei Fanchini. „Asteptarea a fost dificila (Anna este foarte emotiva in astfel de situatii – n.t.), iar eu am fost agitata.” In ceea ce priveste tricoul rosu atribuit celei mai bune schioare din Cupa Mondiala pe care l-a preluat de la Maria, il vede ca pe o recompensa temporara. „Maria are in plus si slalomul. E drept ca in ultima vreme a cam ratat, dar o sa isi revina.”

Inainte de toate, dupa ce a invins, Liz a tinut sa le multumeasca antrenorilor. „Mi-a reusit totul. In special curba dinainte de finis am studiat-o inca o data inainte de plecare impreuna cu Jürgen (Kriechbaum). Mi-a dat cateva povete foarte bune.” Kriechbaum a fost antrenorul responsabil cu viteza atunci cand Liz a stralucit la Mondialele din Garmisch. Intre timp a parasit echipa pentru a reveni ca antrenor sef in primavara trecuta. Si dupa cativa ani de cautari, odata cu intoarcerea lui, Liz e iar in carti. „Am avut faze in care am avut indoieli si m-am gandit, fi-r-ar, nu mai stiu sa schiez! Intr-o asa situatie e frumos cand ai in jurul tau oameni de valoare si nu te dai batut. Iar eu sunt cunoscuta pentru cat de capoasa pot fi.” Revirimentul a putut fi observat inca din Beaver Creek. Acum spera la o medalie si in Soci. „Acesta a fost intotdeauna telul. Nu s-a schimbat nimic.”

Si aceasta chiar daca genunchii au nevoie de menajamente. Ca la antrenament, unde a schiat pe langa ultima saritoare, ca sa-i protejeze.

Clasamentul complet