Tristetea unuia, bucuria altora

Rareori se petrec mai putine schimbari de lider in mansa secunda decat aseara in Kitzbühel. Dar pe ninsoarea deasa si traseul in degradare, primul pornit cu greu s-a dat urnit din locul de frunte.

Felix Neureuther intors la locul primei victorii din cariera (© Reuters)

Pe Daniel Yule il cunosc doar pentru ca urmaresc site-urile de stiri elvetiene, in care se vorbeste si de schiori ce s-ar putea inalta in viitor. In cazul lui viitorul s-a transformat rapid intr-un prezent tangibil. La a zecea cursa de Cupa Mondiala, cu doar o singura clasare in puncte in palmares, purtand maieul cu numarul 40, Daniel Yule a pornit la ora unui pranz tarziu in infernul rezultat din combinatia vreme de miez de iarna – traseu de Ante Kostelic (tatal lui Ivica, faimos pentru incurcaturile de porti pe care pretinde concurentilor sa schieze).

Zapada adunata mormane, ochelarii deveniti bariere pline de zapada, ninsoarea deasa, au fost obstacole ce au impiedicat calificarea schiorilor cu numere mari. Daniel a avut noroc. A prins ultimul loc. Si prima pozitie de start in mansa secunda.

Ninsoarea a ramas la fel, partia s-a stricat tot asa repede, dar traseul a fost mai omenesc. Mai direct, fara combinatii exotice de porti si prin urmare mai rapid cu cel putin 3 secunde decat cel din prima mansa. Daca va imaginati ca asta a insemnat usor, va inselati. Schimbarile de panta de pe Ganslerhang, ascund portile la fiecare cadere de val si linia de mers trebuie bine memorata.

Sa-l ascultam pe campionul mondial de juniori, Manuel Feller (locul 8), comparand cele doua trasee: „In prima mansa, un parcurs solid din punct de vedere tehnic a fost preferabil unui atac dezlantuit. Mansa a doua in schimb a fost setata relativ ritmic. Chitibusul a fost ca a trebuit in permanenta sa dai tot mai mult, chiar si cand a devenit tot mai rapida.”

Pret de 21 de schiori, tanarul Yule si-a savurat postura inedita. Spuneam dupa prima mansa, ca timpii de calificare au aratat intarzieri batand spre patru secunde. Asa ca baietii de sus de la start au pornit din pozitii tot mai bune. O secunda avans, doua secunde avans, doua secunde si jumatate avans. Toate naruite in iarna austriaca.

Abia Henrik Kristoffersen, locul 9 dupa prima mansa, l-a gonit pe Daniel de la panoul de onoare. Pe tot foarte tanarul norvegian il stim de acum. In Levi o fi fost inca necunoscut, dar Kitz-ul e al treilea lui podium in acest sezon. Pe prima si ultima cadere de panta n-a atins idealul, dar in rest a dat lectii.

„E grozav sa fiu pe podiumul unui concurs la care ma uitam la televizor pe cand eram copil. Deocamdata nu pot sa tin pasul cu cei mari, precum Marcel sau Felix. Dar daca ma mai antrenez un putin, poate voi reusi sa castig si eu o cursa. De incercat sigur voi incerca.”

Felix Neureuther i-a privit la start coborarea. A fost ultimul schior la care s-a mai uitat inainte de a incepe pregatirea de cursa. A vazut ca ehei, partia asta inca mai permite timpi buni (Kristoffersen a scos al patrulea rezultat al mansei!!!!) si si-a stabilit strategia perfecta.

„Am incercat sa schiez cu lejeritate si suplete, fara sa franez prea mult. Tactic am schiat o mansa extrem de desteapta, care mi-a dovedit ca fac lucrurile cum trebuie.” L-a multumit si faptul ca n-a cedat presiunii. A avut mai bine de o secunda avantaj fata de norvegian, dar n-a fost suficient sa n-o piarda. A trebuit sa puna presiune si asupra lui Marcel Hirscher, liderul primei manse, ca sa-l oblige sa atace din nou pentru victorie.

Austriacul a inceput exceptional. Patru sutimi mai bine decat Felix la primul intermediar (adaugate celor patru zecimi cu care pornise la start), doua sutimi mai lent pe a doua bucata. Apoi 22000 de piepturi au oftat intristate. Marcel se oprise langa traseu, asa cum cere regulamentul atunci cand se calca o poarta. Dupa secunde multe de gandire, pentru ca e Kitz-ul, pentru ca era seara si atata lume venise sa-l vada, cel mai iubit schior al republicii alpine a urcat inapoi intre porti si a onorat publicul terminand cursa pe ultimul loc.

Intarzierea de jumatate de minut a fost prea mare ca sa mai primeasca vreun punct, desi locul ocupat, 23, n-ar fi fost dezastruos. 23 fiindca in afara de el, alti 7 schiori s-au impiedicat de gropi si porti si au iesit de pe traseu.

Nu l-am mai vazut niciodata pe Marcel atat de afectat. Necajit pana la innegurare, austriacul a venit din obligatie la interviuri. A dat replici agasate. „Se cheama calcare de poarta, ii spunem calcare de poarta” la intrebarea ce s-a intamplat. A vorbit de pierderea increderii. Si a izbucnit. „De ce aici? De ce nu in alta parte? Daca mi s-ar fi intamplat asta in Levi, nu mi-ar fi pasat.”

Calcarea unei porti la slalom e parte a jocului. De cate ori i se intampla lui Marcel in miile de manse de antrenament? „Practic niciodata.” Dar a promis ca in ciuda cvasi-abandonului, va continua sa atace si in cursele urmatoare. Prima ocazie o va avea duminica, in super-combinata la care ia startul in mod exceptional.

In locul lui Marcel, a fost sarbatorit Felix Neureuther, foarte iubit si el de austrieci si ajuns la o victorie distanta de a deveni cel mai bun schior german din istorie. A incasat un cec de 70000, Kitz fiind escala cu cele mai mari premii din circuitul masculin si a primit un trofeu cu o capra neagra stilizata pe care deja l-a rupt. Nu din lipsa de respect; a fost prea fragil.

Victoria in Kitzbühel este si pentru el ca german „intotdeauna ceva special. Cea mai mare clasica pe care o poate castiga cineva. E ca un mit.” Un mit in care si-a trecut numele pentru a doua oara. Prima data a castigat in 2010, pe cand pagina triumfurilor sale in Cupa Mondiala era inca alba. Diferenta dintre victorii? „Atunci a fost o surpriza. Acum am obtinut-o controlat. Sunt mandru ca am reusit sa fac asa ceva. Arata cu cata incredere schiez.

Patrick Thaler a gasit si el drumul spre succes in Kitz acum cativa ani. Dupa primul podium de Cupa Mondiala, in 2009, „m-am prabusit”. Acum este in revenire de forma, dand semne tot mai zdravene de ambitii pentru Soci. „De gresit am gresit si azi, dar am avut noroc ca a iesit Marcel.” La 35 de ani a devenit cel mai in varsta slalomist care urca pe podium. „Ma simt perfect, varsta e doar un numar.”

Intre italian si Daniel Yule s-au regasit la final inca trei schiori din grupa celor buni in prima mansa. Alexis Pinturault a mers din nou la risc, dar i-ar fi trebuit si un pic de finete. Luca Aerni, surpriza elvetiana a primei manse, s-a pierdut putin dupa greseala neasteptata de la inceputul mansei, dar si-a revenit pe final. Mattias Hargin a procedat invers. A inceput excelent, a prins atat de mult curaj incat a vrut sa atace direct, insa cu portile avand gropi sapate in jur, s-a trezit mergand pe valuri si a pierdut astfel prea mult timp pentru un podium.

Ramane insa, la fel ca cei trei schiori de pe podium, ca Alexis Pinturault, ca anti-performerul primei manse Mario Matt, ca anti-performerul mansei secunde Marcel Hirscher, unul dintre candidatii la o medalie in Soci.

Pana unde nu mai avem decat un singur slalom. Marti seara in Schladming!