Sita riscului extrem

Cand o treime din fetele inscrise la start intr-o intrecere de schi nu mai sunt pe lista rezultatelor, se poate spune ca am vazut o cursa foarte dificila. Cu toate acestea prima mansa a slalomului nu a avut capcane. Traseul a fost marcat ca sa-l termine si fetele de la urma. Singura problema a fost zapada. Nu atat imposibila, nu atat inechitabila, cat cerand abilitati pe care foarte putina lume le antreneaza.

Azi dimineata turnacu galeata la Centrul Alpin Rosa Khutor. Pe cladiri, in statiune, si, cel mai rau, pe partie. 70 de tone de sare au adus rusii langa trasee la inceputul Jocurilor Olimpice si mai mare nevoie ca astazi n-au avut pana acum. Ploaia a incetat pana la urma in cursul diminetii. Dar pista s-a muiat la suprafata. Si oricata sare s-ar pompa in fleoscaiala, gheata nu se mai face.

Schiul de performanta se practica in forta. Se apasa pe canturi pentru initierea virajelor, pentru accelerat, pentru incheierea virajelor. Se apasa asteptand ca zapada sa opuna rezistenta. Ca un soi de proptea pentru echilibrul fragil in care se misca schiorii si schioarele. Dar zapada de azi, zaharisita, n-a reactionat. A ramas moarta si buna de ingropat.

Ca se poate schia perfect si pe ea, ne-a ilustrat cu obisnuita-i lejeritate Mikaela Shiffrin. Adolescenta din State se descurca perfect pe orice suprafata si nu cunoaste presiunea. Mansa ei a fost pura formalitate, indeplinita cu lipsa de emotii a unui antrenament de duzina.

Impresia de cursa cu miza speciala a marcat in schimb performantele celorlalte fete. Abandonurile nu se datoareaza dificultatii traseului, ci in special riscului prea mare asumat de sportive. Linii cat mai apropiate de porti, care sa le duca rapid la vale. Atat de apropiate incat din cand in cand un schi a facut saltul peste batul portii, descalificandu-le.

Am vazut si o fata – pe Michelle Gisin – cazand si urcand intre porti numai ca sa termine cursa, desi Elvetia isi trimite reprezentantele cu pretentii la medalii si nu doar pentru a aparea in clasamentul final.

Si le-am vazut pe Maria Höfl-Riesch si Tina Maze ridicandu-se inca o data deasupra rezultatelor si a formei din sezon, ca sa ajunga neaparat, neaparat la medalii.

In rest, Bernadette Schild a schiat cu aceeasi bucurie ca la o cursa obisnuita, doar lipsa de rutina retinand-o de la o clasare mai sus de locul 4. Nastasia Noens merita premiul pentru elan din tot sufletul. Marlies Schild, asa cum era de asteptat, nu s-a impacat deloc cu zapada ruseasca. Frida Hansdotter a facut o greseala prea mult. Iar Kathrin Zettel si Michaela Kirchgasser si-au facut datoria de austriece, ramanand in cursa pentru medalii, chiar daca sansele sunt infime.

Publicitate