Marcel Hirscher e noul Ted Ligety. Victorie detasata in Sölden

Marcel Hirscher (Austria) si-a dominat si in a doua mansa concurenta si de data aceasta a dus pana la capat evolutia impresionanta. Cum Ted Ligety (SUA) a gresit in cel mai nefericit loc al traseului, podiumul s-a deschis pentru Fritz Dopfer (Germania) si Alexis Pinturault (Franta). Schiorul roman Alexandru Barbu nu s-a calificat in mansa secunda, el terminand-o pe prima pe locul 63. Mai multe despre el puteti citi in cronica primei manse.

„Bingo!” ne spune Marcel Hirscher (© Marcel Hirscher)

La fel ca in prima mansa, numarul de start a contat. Nu este o intamplare ca cei mai rapizi trei timpi i-au obtinut schiorii avand pozitiile de start 3, 7 si 5, adica elvetianul Manuel Pleisch, italianul Florian Eisath si suedezul Calle Lindh. Acestia nu numai ca au avut partia fara gropi in jurul portilor, ci s-au bucurat, macar partial, si de vizibilitatea oferita de soare. Dupa ei umbra a acoperit traseul in intregime si vizibilitatea a scazut simtitor.

Tocmai de aceea, rezultatul lui Marcel Hirscher tine de miraculos. Austriacul nu a pierdut decat 3 zecimi in intrecerea cu schiorul cel mai rapid, schiind pe un traseu care, daca ne luam dupa problemele avute de adversarii cei mai aprigi, a semanat cu o aratura inghetata.

Baietii au luptat totusi admirabil si au riscat fara rezerve. Uneori mai mult decat le-a permis terenul, dar fiecare dintre ei stie ca numai depasindu-si limitele pot ajunge in elita. O steluta de consolare primesc Tim Jitloff – cel despre care se povesteste ca la antrenamente e la fel de rapid ca Ted, Stefan Luitz, Luca de Aliprandini si Mathieu Faivre. Toti au inchis unghiul de inclinare pana la contactul cu partia. A fost frumos, dar ineficace. Primii doi au reusit reintrarea pe traseu, dar intarzierile i-au trimit la coada clasamentului. Ultimii doi au trebuit sa accepte abandonul. Dureros mai ales pentru Mathieu Faivre care era pe locul 6 la jumatatea intrecerii.

In mod normal nu l-as fi mentionat pe Marcus Sandell, chit ca a incheiat pe 7, dupa un salt de 8 pozitii. Dar povestea lui este atat de neobisnuita incat trebuie sa-i salut revenirea la nivel inalt. Finlandezul a cochetat cu elita acum cateva sezoane, desi avea in spate o accidentare atat de rea incat a pierdut un rinichi in urma ei. N-a fost singura pierdere. Din cauza acelei accidentari, o dubla hernie s-a extins peste ani, si pana la urma a trebuit sa faca o noua operatie imediat la terminarea sezonului trecut. A inovat la antrenamente, la care a fost ingradit in posibilitati de interdictia ridicarii de greutati. Asa-i ca toate aceste lucruri arunca o alta lumina asupra locului 7 de azi? Mai multe despre vara lui puteti citi la el pe blog (e in engleza, nu va speriati).

Tot 8 pozitii, de pe 14 pe 6, a urcat si Davide Simoncelli. Italianul a avut o evolutie de manual in pasajul cheie al Söldenului. Partia de aici are o panta foarte abrupta la mijloc, si o bucata foarte plata la final. Simoncelli a atins viteza maxima pe abrupt si a conservat-o in plat, lasandu-se purtat spre finis de elanul acumulat.

Victor Muffat-Jeandet, in urcare de pe 10 pe 5, ne-a demonstrat ca nu e nevoie de cheie pentru un rezultat bun. Si-a anuntat pretentiile cu o izbucnire pe prima portiune, pe care a marit consistent avantajul primei manse, iar apoi s-a multumit sa il cheltuie cu cumpatare pe abrupt si final, cat sa-i ramana pentru preluarea sefiei in clasamentul provizoriu.

Traseul a fost nemilos cu greselile. Thomas Fanara (8) si Roberto Nani (9) au facut cate una si au agatat balast costisitor la timpul final.

Cursa a redevenit palpitanta odata cu aparitia lui Alexis Pinturault la start. N-a oferit armonie perfecta intre picioare si bust in fiecare viraj de pe abrupt, dar a pastrat din secunda avantaj initial 9 sutimi, si a trecut in fata.

Benjamin Raich a intrat in categoria celor penalizati. O contra la mijloc, in pasajul care i-a scuturat cel mai rau pe concurenti, l-a scos din ritm. Pe plat a zburdat si a recuperat tot ce pierduse cu greseala, mai putin… o sutime. Cand termini pe doi cu intarziere minima si stii ca sus mai sunt inca trei schiori, nu ustura asa de tare. Locul 4 sau locul 5, e cam tot aia. Dar cand la final descoperi ca dupa o cariera de 16 ani in care ai alergat dupa primul podium din Sölden, o singura sutime te-a privat de obtinerea lui, cred ca optica se schimba. Chiar daca in public se afiseaza fata zambitoare si curajoasa a celui revenit clar in elita.

Dintre cei trei schiori aflati inca sus, doar Marcel Hirscher si Fritz Dopfer si-au respectat planul. Amuzant este ca neamtul se autodeclarase ieri fara sanse, caci partia nu i s-ar potrivi. De parca finetea tehnica posedata n-ar fi un atu oriunde. A schiat din nou orbitor de curat, a trecut peste dificultatile de la mijlocul abruptului cu multa rutina si a marit avantajul avut la start in fata lui Pinturault.

La inceput virajele frumoase, miscarea fluenta si balansul perfect l-au tinut in frunte si pe Ted Ligety. Insa nu l-au detasat. Apoi a venit intrarea in plat si o greseala acolo i-a taiat tot avantul, anulandu-i toate sansele la un rezultat bun. Locul 10 in sine n-ar fi ingrijorator pentru american.

A avut scapari si in ultimele doua sezoane. Insa impresia lasata astazi este ca l-au ajuns din urma adversarii. Si nu vorbesc de Marcel Hirscher, ci de Fritz Dopfer si alti cativa baieti care pe alocuri au fost scaparatori. Daca de vina a fost intr-adevar proasta inspiratie de a schia pe pulver inainte de o cursa pe gheata, asa cum a spus dupa prima mansa, vom afla in decembrie.

Marcel Hirscher a fost de departe revelatia cursei. Acelasi stil exploziv ca in prima mansa, desi trebuie sa fi stiut cand a primit liber la start ca Ted a ratat si nu mai e nevoie sa riste. Agresivitatea emanata a fost palpabila pentru privitor, iar stapanirea corpului, ca si unitatea dintre el si schiuri, perfecte. A marit avantajul in fiecare pasaj, n-a mai aratat nici o slabiciune si aproape ca m-am intrebat daca Marcel cel inlatuit de obiectivul sezonului trecut n-a fost doar o inchipuire a mea.

Daca adversarii s-au bucurat ca l-au ajuns in sfarsit pe Ted, e imposibil sa nu fi aparut si un pic de frustrare ca iar sunt trimisi intr-o cursa de urmarire care deocamdata pare fara speranta. Peste o secunda si jumatate intarziere pentru locul 2 si peste doua secunde pentru locul 3, reprezinta la rece o pilula amara greu de inghitit.

Clasamentul final al cursei poate fi gasit la postul anterior
Povestile protagonistilor principali