Schimbari

La fete, victoria Mikaelei Shiffrin plutea in aer, la baieti in schimb, cea zdrobitoare a lui Marcel Hirscher a venit prin surprindere. Atata lucru invatasem in sezoanele de la marirea razei schiurilor. Ted Ligety e imbatabil. Iar daca e batabil, vina e numai si numai a lui. Insa acum doua saptamani in Sölden, si fara greseala, Ted ar fi fost la nivelul lui Alexis Pinturault si Fritz Dopfer, pe care poate i-ar fi invins la limita, dar Marcel Hirscher tot l-ar fi snopit.

Eliberat! (© Reuters)

Ce s-a intamplat? Discursul uzual al campionilor are un sablon. Cand vine vorba de pregatire si antrenamente, volumul acestora tinde sa creasca proportional cu succesul. Caci pare-se, daca te culci pe o ureche, vin ceilalti din urma. De fapt ceilalti vin din urma oricum, asa ca tu, campionul, sau vanatul, dupa cum se simt majoritatea, trebuie sa muncesti si mai abitir, ca sa pastrezi avantajul.

S-a lasat Ted Ligety pe tanjeala? In nici un caz. Dar a intensificat antrenamentele de viteza si uneori acest lucru atrage dupa sine o scadere a randamentului in disciplinele tehnice. Sau poate i-au daunat, asa cum s-a justificat dupa prima mansa, antrenamentele exclusive pe zapada afanata din zilele ce au precedat cursa. La care s-a adaugat si un cant terminat de o piatra in mansa a doua.

Intalnirea a doua niveluri despartite inainte de secunde intregi, se petrece de cele mai multe ori prin miscare simultana spre punctul de intersectie. La Ted Ligety lipsa de elan a fost vizibila cu ochiul liber. La fel cum agresivitatea lui Marcel Hirscher a muscat ochiul privitorului. Daca si ceilalti doi au crescut semnificativ, e greu de estimat. Urmatoarele etape ne vor edifica. Cert este ca cel putin Alexis Pinturault a facut schimbari masive.

Ted Ligety zice ca inca nu e ingrijorat (© Michel Cottin/Agence Zoom/Getty Images)

Schimbari pe care Ted nu le prevede deocamdata in rutina proprie. S-a facut mare caz de infrangerea lui. I-au fost puse intrebari, intr-o forma relativ politicoasa, dar care transmiteau mesajul: „Hei Ted, nu mai esti cel mare si tare! Iei masuri? Musti inapoi? Sau te-ai imblanzit?” Formal, intrebarile au avut lait-motivul „ce vei schimba”? La care un Ted agasat cum nu l-am mai vazut, a replicat „Nimic!” Si apoi a ras in nasul reporterului: „Adica vreti sa schimb o metoda care timp de ani de zile mi-a adus numai succese? Sunt foarte multumit de cum schiez, nu am motive de panica. Azi as fi putut ajunge foarte usor pe locul doi, dar cred ca nu as fi putut sa inving.”

Specialistii sunt convinsi ca si fara sa schimbe nimic, in etapele ce urmeaza il vom regasi pe american la nivelul anilor precedenti, Sölden-ul fiind doar un sughit, care ii da o nuanta de umanitate lui Ted dupa trei ani  de victorii consecutive in etapa de debut a sezonului.

Etapa in care Fritz Dopfer excelase pana acum in esec. Doar doua clasari in puncte din 2007 pana in prezent, cu locul 13 in dreptul celui mai bun rezultat. Asa ca autoeliminarea din lotul favoritilor la podium intr-un interviu cu o zi inaintea cursei, n-a dovedit lipsa de incredere sau de ambitie, ci doar o evaluare realista a trecutului.

Fericit, s-a bucurat de succesul neasteptat cu modestie: „N-am stiut ca sunt primul neamt care ajunge pe podium in Sölden, dar este cu siguranta o veste buna. Pana acum partia de aici nu mi s-a potrivit. In prima mansa am avut avantajul numarului de start si l-am folosit. Mansa a doua a fost extrem de dificila si complet diferita de prima. A fost o lupta de sus pana jos. N-ai avut cum sa intuiesti partia (din cauza denivelarilor – n.t.). Sunt foarte bucuros de rezultatul acesta in prima cursa a sezonului, care este un indicator pentru cat de valoros a fost antrenamentul din vara. Este un semn bun, chiar daca e vorba de o singura cursa. Dar felicitarile le merita intreaga echipa, care a muncit foarte concentrat asupra obiectivului.”

Fritz Dopfer se bucura retinut (© Michel Cottin/Agence Zoom/Getty Images)

Echipa e cuvantul cheie din secretul lui Fritz. Neamtul nu este unul din favoritii oamenilor de presa, asa ca exista relativ putine informatii legate de ceea ce a facut bine in timpul verii. Dar prin asocierea cu Felix Neureuther, colegul de echipa, voalul a fost ridicat partial de pe mister.

Ascensiunea lui Fritz in umbra lui Felix nu este o intamplare. Un coleg foarte bun ridica stacheta in echipa. Dupa cum suferintele repetate ale lui Felix (care nu a participat in Sölden la slalomul urias din cauza durerilor de spate), au marcat si evolutiile austro-neamtului (mama lui Fritz Dopfer e austriaca si acesta s-a nascut in Innsbruck), care a ramas singur la antrenamente de prea multe ori.

Dar acum s-a schimbat situatia. Vi-l mai amintiti pe baiatul care in Soci a vrut sa-i ia aurul lui Ted, dar s-a fastacit la doi metri de linia de sosire si a calcat un fanion fiind descalificat dupa prima mansa? Stefan Luitz a trecut peste boacana de la JO, luand cu el partea buna. Adica faptul ca e la fel de rapid ca Ted Ligety. Cu increderea consolidata, vara aceasta s-a alaturat perechii de tehnicieni ai echipei Germaniei. Trei nemti talentati, concurand intre ei la antrenamente, impingandu-se tot mai in fata unul pe celalalt, sub bagheta antrenorului care a creat echipa fantastica de slalomiste germane de acum cativa ani si a adus revirimentul in echipa masculina austriaca de viteza dupa retragerea lui Michael Walchhofer (Matthias Berthold a trecut din tabara austriaca in cea germana asta primavara). Se indoia cineva ca nemtii vor face furori iarna aceasta?

Un pic de indoiala a existat in schimb la Alexis Pinturault. Francezul a plecat nu tocmai in termeni amicali de la Atomic si s-a mutat in tabara Head, dupa o luna de negocieri si tergiversari. Se vehiculeaza zvonul ca Pintu n-a semnat contractul pana cand nu i s-a oferit un milion de euroi. Despre Atomic s-a plans mai intai ca acestia il favorizeaza pe Marcel Hirscher, lui ramanandu-i rebuturile refuzate de austriac. A insinuat ca nu poate progresa pentru ca este subminat de propriul furnizor de schiuri. Ca de-aia rezultatele lui nu sunt peste cele ale lui Ted. Si tot de aceea stagneaza la slalom.

Chestiunea cu Head-ul si slalomul este si ea un pic delicata. Cea mai tehnica disciplina este singura in care Head nu are sub contract nici un as. Vara aceasta au reusit sa-l castige pe Pintu, dar francezul nu a stralucit in aceasta disciplina sezonul trecut. Au mai incercat sa-l momeasca pe Felix Neureuther, care a testat schiurile lor cateva zile, dar a decis sa nu renunte la Nordica. Si cu mai putin tam-tam decat la Alexis, au obtinut si semnatura lui Andre Myhrer, posibil cel care intr-adevar ii va apropia de elita slalomului. In afara de cazul in care schiurile lor chiar nu accelereaza in virajele iuti si atunci vor ramane mai departe fara rezultate.

Alexis Pinturault nu e inca multumit (© Michel Cottin/Agence Zoom/Getty Images)

Revenind la francez, dintre potentialii candidati la globul mare de cristal, e singurul cu aptitudini dovedite de vitezist, lucru pe care il afirm pe deplin constienta ca Ted Ligety este campionul mondial en-titre la super-G. In acest domeniu, schiurile Head ii vor fi cu siguranta de folos lui Pintu. Chiar daca la slalom urias nu am vazut inca saltul pe care iesirea de sub persecutie ar fi trebuit sa-l genereze. Toata lumea, chiar si cei mari, au nevoie de o perioada de acomodare cand schimba materialul.

Totusi spectrul favorizarii in diferite forme a lui Marcel Hirscher pare sa-l urmareasca inca pe Alexis Pinturault. Declaratia de dupa cursa, daca a fost corect inteleasa de cei care au transpus-o in scris, ne ridica involuntar macar o spranceana. „Telul a fost desigur sa atac in mansa a doua, dar s-a dovedit complicat, din cauza conditiilor cu denivelari si gheata. Aceste conditii au fost cu totul diferite de ceea ce am avut la antrenamente saptamana trecuta, si asta a facut totul si mai dificil, pentru mine mai mult decat pentru Marcel.”

Reamintesc ca Marcel Hirscher, ca lider a primei manse, a avut in mansa a doua cea mai proasta partie dintre cei 30 de concurenti. Dar nu va grabiti sa-l displaceti pe Alexis. Cei care isi iubesc adversarii, rareori ajung sa-i invinga. E nevoie macar de un strop de rautate pentru a deveni campion.

In plus, dupa cum zice zicala „daca sunt paranoic, asta nu inseamna ca nu ma urmareste nimeni”, exista semne indubitabile ca Marcel Hirscher chiar este favorizat de catre Atomic. Marcel s-a prezentat la start, ca si Mika, cu schiuri noi. Dar si cu legaturi noi. Care au fost laudate la interviuri pentru stabilitate, la fel ca si schiurile. „Am riscat mult in timpul verii. Impreuna cu echipa Atomic am experimentat diferite setari in Ushuaia, atat la schiuri, cat si la legaturile speciale. Dar majoritatea modificarilor sunt in schi. A fost nevoie de pasi indrazneti ca sa vedem un progres. Iar astazi multe decizii s-au dovedit corecte. Schiurile accelereaza extrem in viraje, acum trebuie sa am grija sa ma tin de ele.”

Nimeni din afara nu stie exact ce s-a modificat la schiuri sau la legaturi. Singurul lucru care a transpirat este ca legaturile sunt mai nou Marker, nu Atomic! Nu-i nimic ilegal sau in neregula aici, pana la urma fiecare schior decide singur ce materiale doreste sa foloseasca. Dar nu e uzual. Firmele de schiuri interzic de obicei schiorilor sub contract exclusiv, iar la Atomic toate contractele sunt exclusive, sa se imprumute de la concurenta. Asa a patit Carlo Janka. Elvetianul, sub contract tot cu Atomic la vremea respectiva, a solicitat sa foloseasca alte legaturi si nu i s-a permis. Pana la urma, din lipsa de rezultate adecvate, Janks s-a mutat asta primavara la Rossignol.

Exista un precedent. In anul in care Maria Riesch a cucerit globul mare de cristal, nemtoaicei i  s-au parut suspecti claparii lui Lindsey Vonn. Si intr-adevar, deoarece claparii Head nu-i ofereau un control suficient al schiurilor, americanca a trecut in secret pe incaltari Lange. Firmele implicate au stiut, desigur. Insa doar ele.

In toate cele trei cazuri vorbim de schiori care au adus brandului cel putin un glob mare de cristal. Aparent e nevoie de mai multe pentru a beneficia de acest fel de privilegii.

Indiferent cine a produs materialul, ceva nu poate fi negat. Marcel Hirscher si echipa au muncit enorm pentru a recupera decalajul fata de Ted Ligety creat de schimbarea razei schiurilor. La fiecare cursa pierduta, un Marcel exasperat isi lua angajamentul sa munceasca si mai mult pentru a-l ajunge din urma pe american. Sau, cu vorbele lui Michael Pircher, antrenorul lui Marcel: „Dupa modificarea materialului, doi ani doar am luptat, luptat, luptat. Am mesterit, am incercat, ne-am antrenat. Acum a venit usurarea. Ceea ce nu inseamna ca am intors deja roata. Ligety este inca, la fel ca inainte, foarte puternic.”

Nu cred ca exista cineva care sa nu fi observat noul aspect fizic al lui Marcel. Parca ar fi fi avut pe sub combinezonul de concurs unul de muschi. La fel, detectabila din prima privire a fost forta emanata, mult superioara atat anilor precedenti, cat si celorlalti adversari. Hirscher a amortizat socurile terenului accidentat majoritar din pulpe, iar ce nu a reusit acolo, s-a oprit la coapse, lasandu-i jumatatea superioara a corpului libera pentru stapanirea suverana a echilibrului in cele mai imposibile pozitii.

Marcel Hirscher in actiune (© Michel Cottin/Agence Zoom/Getty Images)

O crestere a masei musculare atat de evidenta, in doar cateva luni, pare dubioasa. Dar wikipedia indica un studiu al armatei americane, conform caruia forta soldatilor a crescut cu 20% in urma antrenamentelor de CrossFit, metoda adoptata de Marcel in timpul verii. „A fost o alta miscare temerara, dar a fost nevoie de pasi curajosi. Ca sa nu schiezi deloc timp de patru luni, sa te antrenezi CrossFit, despre care toti au zis ca ma va distruge, ca sa te tii de program, trebuie sa dai dovada de barbatie. Nu e usor, dar astfel de lucruri sunt necesare pentru performante iesite din comun.”

A fost perfect ce ne-a aratat? „Nu. Se poate si mai bine. Am avut zece viraje derapate. Sigur merg schiate pe sine. Perfectiunea este de fapt un tel aproape utopic. Daca as zice astazi ca a fost perfect, as putea sa-mi iau la revedere de la schi.”

Asa s-a scris istoria celei de-a 24-a victorii a lui Marcel Hirscher in Cupa Mondiala, a 10-a la slalom urias, in fata unui public de 15000 de spectatori, compus majoritar din proprii suporteri, de ziua nationala a Austriei, dupa o seceta de 9 ani. In 2005 invingator era Hermann Maier si la vremea respectiva Marcel inca nu isi incercase niciodata puterile pe partia de pe ghetarul Rettenbach.

„Tina inca bine minte cand a castigat Hermann ultima data. A fost pe prima pagina in toate ziarele. Asta arata ce valoare are.  E o victorie importanta pentru intreaga natiune.” Cu atat mai mult cu cat a dublat-o pe cea a Annei Fenninger din ziua precedenta. Ultimul an cu doi austrieci, Nicole Hosp si Stefan Eberharter, pe prima treapta in cursele de debut a fost 2002.

Urmeaza Levi, cu un slalom. Pana in Sölden, Marcel nu doar ca se abtinuse complet de la antrenat viteza, ci neglijase si slalomul, caruia ii dedicase doar trei zile in Ushuaia. De atunci insa a avut timp sa se obisnuiasca cu virajele scurte, mai intai in Austria si in ultimele zile in Suedia, pe o pista asemanatoare cu cea din Finlanda.

Pregatiti pentru un nou episod plin de actiune si suspans?

Cronica etapei

Publicitate

3 păreri la “Schimbari

Comentariile nu sunt permise.