Sezonul de viteza s-a deschis astazi in Lake Louise cu o coborare masculina stransa, dar destul de anosta. Kjetil Jansrud (NOR) a rupt monotonia clasarilor aparent aleatoare, ridicandu-se clar deasupra adversarilor sai. Cateva minute mai tarziu, cursa a devenit palpitanta, timpul norvegianului fiind amenintat nu de unul, ci de doi dintre adversari. Guillermo Fayed (FRA) si imediat dupa el Manuel Osborne-Paradis (CAN) au cochetat cu victoria pentru a se consola la final unul pe celalalt cu pozitia a doua impartita amical.
Norvegian cu promoroaca: Kjetil Jansrud in timpul cursei (© GEPA)
Ca si in Aspen, vremea in Lake Louise (Canada) a aratat prietenoasa la televizor. Soare, peisaj pudrat cu zapada sclipind in mii de stelute, brazi impodoboti in mantii albe. Perfect! Oh, ce inselatorie! -27 de grade a inregistrat termomentrul la startul cursei, punandu-i in dificultate pe bietii concurenti imbracati doar cu un combinezon subtire si adapostiti de un cort firav, neincalzit. Dar schiorii au facut fata vitregelor temperaturi cu barbatie. Si unii dintre ei cu masti pe fata.
Dar nu multele grade cu minus ce au coborat mercurul in termometre au influentat rezultatele, ci alt factor meteorologic. Inainte de ziua cursei, in Lake Louise a nins trei zile neintrerupt. S-au strans 70 de cm de zapada noua pe traseu. E drept ca a fost indepartata de pe pista, dar suprafata a ramas moale. Cum temperaturile au scazut drastic doar in timpul ultimei nopti, pista n-a apucat sa se betoneze. Dar zapada a devenit extrem de agresiva.
Ce inseamna aceasta pentru schiori? Cantul infipt in zapada, a ramas prins in ea. Alunecarea a fost franata de orice tentativa de fortare. „Fiecare aplecare sau intoarcere a schiurilor sapa in zapada, si simti cum moare viteza. N-a fost deloc placut primele 50 de secunde, tot incercand sa prind viteza, dar probabil a fost la fel pentru toata lumea” a povestit invingatorul la final.
Si intr-adevar. Neputinta a devenit densa, mai ales la primii 15 schiori si mai ales in pasajul plat de la final. Cine a ratat iesirea cu elan de pe abrupt, a incercat in zadar sa mai accelereze pe ultimele sute de metri. Impinsul schiurilor in zapada, in loc sa-i faca mai rapizi, i-a infundat si mai rau, incetinindu-i dureros pe coboratori. „O singura data daca ai apasat mai tare, ai si pierdut cateva zecimi” a explicat Hannes Reichelt ce s-a intamplat pe traseu.
Pentru spectatori, cursa a aratat confuza. Introducerea mai multor viraje lungi, pentru a creste spectaculozitatea s-a intors impotriva intentiilor marcatorului. Ar fi trebuit sa vedem viteza mai mare, dar pe o zapada care a franat, nimeni n-a fost exagerat de rapid. Ar fi trebuit sa avem parte de cateva viraje de mare virtuozitate tehnica, dar fara jocul din canturi, tehnica a trebuit pusa la pastrare pentru curse viitoare. Singura calitate ceruta, a fost finetea. Baietilor vanosi si cu atata putere cum nu gasesti altfel decat in sporturile greoaie, li s-a cerut sa se tupileze pe varfuri, fara a fi simtiti de zapada mult prea sensibila.
„Pe noul traseu s-a putut merge mai direct si ai scapat nepedepsit pentru multe erori. Intr-un fel a parut mai usor, dar sunt sigur ca daca zapada era mai rapida, traseul asta ar fi fost dur.” (Travis Ganong, locul 10)
Zapada a fost insa lenta. De aceea am vazut o insiruire fada de evolutii fara greseli aparente, fara dificultati in viraje, si fara dezechilibrari, dar cu intarzieri sau avansuri inexplicabile. Un soi de loterie.
Primii doi schiori au ucis suspansul. Cu doua evolutii curate, Beat Feuz si Marco Sullivan, porniti in aceasta ordine, clasati in ordine inversa, au oprit cronometrul intr-un timp care a rezistat pana la ultimul schior inainte de prima pauza. Nici ei, nici Dominik Paris, cel care le-a luat-o inainte la jumatate de ora de la deschiderea cursei, nu atrasesera atentia la singurul antrenament oficial care s-a putut tine. De aceea rezistenta lor in fruntea clasamentului a parut suspecta.
Dar daca ne uitam la topul de miercuri si la cel din cursa, observam o inversare a valorilor. Nebazata neaparat pe un bluf in masa la antrenament, ci mai degraba pe schimabarea totala a conditiilor de pe partie. Austriecii si francezii, promitatori la antrenament, au incheiat concursul la mijlocul plutonului. Elvetienii si italienii, ramasi mult in urma la antrenament, au aratat o alta fata, avand cate doi schiori in top 10.
Dominik Paris, invingator in coborarea de anul trecut, n-a facut nici o greseala, a lasat schiurile sa alunece fara sa impuna o linie anume, a inchis cat a putut de mult unghiul dintre talpile schiurilor si zapada, pentru a reduce timpul petrecut pe canturi, n-a taiat nicaieri viteza si a preluat conducerea intr-o cursa ce paruse una a numerelor de start.
Ca n-a fost asa, a devenit clar ulterior.
Spre deosebire de probele tehnice, unde schiorii din primele grupe valorice sunt avantajati de numerele de start in prima mansa, la coborare si super-G, favoritii intra mai taziu in cursa. Prima grupa valorica are intotdeauna numere de start intre 16 si 22, a doua grupa valorica poarta maieuri cu numere de la 8 la 15, in vreme ce a treia grupa trage la sorti numere aflate fie intre 1 si 7, fie intre 23 si 30.
Cine a sperat ca elita va scutura cursa amortita, ce tocmai fusese trezita o clipa de Dominik Paris, s-a inselat. Dupa italian s-a revenit la evolutii fara sare si piper, cu timpi mediocri.
Cu atat mai multa placere ne-a facut Kjetil Jansrud. Norvegianul a iesit din tipare. A fost primul la care s-a vazut ca e rapid, desi cronometrul nu a confirmat initial impresia. Cand i-au luat-o schiurile pentru o clipa inainte, nici macar n-a incercat redresarea. A lasat schiurile in pace si le-a prins din urma intinzand mainile mai mult in fata. Apoi, cu o linie perfecta pe Fallaway, s-a distantat brusc de adversarii care schiasera inaintea lui si n-a cedat nici o sutime din avantaj pana la final.
Preluand conducerea, Jansrud a contrazis si trendul de inversare a rezultatelor de la antrenament. Norvegianul a castigat si miercuri si sambata, anuntandu-si pretentia la globul de cristal al disciplinei, castigat in ultimii ani de Aksel Lund Svindal.
„Obiectivul principal iarna aceasta il reprezinta bineinteles Campionatele Mondiale. Dar totusi am vrut sa fiu in forma devreme. Globurile pentru coborare si super-G le poti castiga numai daca esti printre primii inca din Lake Louise.”
Inainte de a ajunge in Canada nu se asteptase sa castige. S-a antrenat in Copper Mountain si acolo americanii in general, si Steven Nyman in particular, l-au depasit cu mult la fiecare mansa de antrenament. Cu mult, adica cu secunde! Dar „nu se stie niciodata. Intotdeauna cursa e altfel decat antrenamentul.”
Interesant este ca victoria, a cincea din cariera, este prima reusita in alta parte decat Kvitfjell! S-ar putea spune ca lipsa lui Aksel l-a obligat sa castige si in Lake Louise. Este al patrulea an consecutiv cand in Lake Louise macar o cursa are un norvegian pe cea mai inalta treapta.
Daca Jansrud a contribuit cu un strop de frumusete la cursa, francezul Guillermo Fayed si canadianul Manuel Osborne-Paradis au adus emotiile pe traseu. Doua evolutii cu timpii aproape trasi la indigo, in care desi au pierdut timp fata de Kjetil in virajul superb al acestuia, au recuperat de la mijloc in jos, apropiindu-se la 14 sutimi de norvegian.
Nici unul n-a fost deranjat de ratarea victoriei. „Ma bucur sa fiu din nou pe podium, fiindca a trecut mult timp de la ultimul. Am obtinut o gramada de locuri patru si cinciuri, dar nimic pe trepte.” Inainte de aceasta pauza se obisnuise cu medaliile, adunand noua in Cupa Mondiala. Ieri a cucerit-o pe a zecea. Si a fost singurul schior in afara de Kjetil care a repetat rezultatul de la antrenament.
Guillermo Fayed s-a bucurat si mai mult. Vineri a implinit 29 de ani si dupa o cariera in care cele mai bune clasari erau trei locuri 6, a ajuns in sfarsit si din senin pe locul secund.
Prima cursa de viteza fiind, pozitia lui Marcel Hirscher pe primul loc in clasamentul general nu a fost amenintata. Daca insa Kjetil Jansrud va castiga si super-uriasul, il va depasi pe austriac, care va reveni in intreceri abia in Beaver Creek.
Rezultatele complete ale etapei
Schi alpin. Deocamdata. 