Un debut de bun augur

Iarna europeana le-a facut viata grea schiorilor. In noiembrie si decembrie cursele s-au anulat in nestire si multi schiori s-au vazut intrand in 2015 fara sa fi inceput sezonul de concursuri. Printre acesti ghinionisti, il regasim si pe Ionica Achiriloaie. Ar fi trebuit sa-si ia avant mai intai in cateva curse FIS. Nu s-a putut, asa ca a deschis sezonul debutand in Cupa Europei. Joi primul concurs, vineri al doilea.

Putini romani se incumeta sa ia startul la acest nivel, majoritatea preferand cursele FIS si eventual, ca pregatire pentru Jocurile Olimpice sau Campionatele Mondiale, participarea ocazionala si izolata la cate o etapa de Cupa Mondiala.

Rezultatul l-a multumit si nu prea. De ce, ne spune chiar el intr-un mini-interviu, luat la cateva ore dupa cursa.

Socotind la rece, rezultatul nu este de ici, de colo.

La primul antrenament, schiorul nostru a pierdut mult timp. Intarzierea de opt secunde si 33 de sutimi l-a trimis spre coada clasamentului, pe locul 97. Comparand cu numarul de start 90, nu este dificil de realizat ca a ramas sub potential si sub asteptari. Dar analizand timpii intermediari a iesit la iveala o greseala costisitoare la mijlocul traseului si posibilitatea unui timp cu doar sase secunde mai slab decat al invingatorului.

Pentru cei care se intreaba ce rationament sta in spatele comparatiei intre numarul de start si locul ocupat in clasament, adaug ca ordinea de start corespunde valorii concurentilor oglindita in punctajul FIS. Cei mai buni au numere de start mici, cei cu punctaje mai slabe, pornesc cu numere mari. La schi alpin numarul de start influenteaza direct rezultatul. Hans Frick, antrenorul lui Ionica estimeaza ca la fiecare 30 de schiori porniti inaintea lui se socoteste cam o secunda pierduta din start.

Al doilea antrenament a fost mult, mult mai bun. Peste asteptari am putea spune. Locul 83 si doar patru secunde si 6 zecimi intarziere. Cand cineva intarzie 7-8-9 secunde intr-o cursa de schi, acestea sunt intarzieri prapastioase. Chiar taind greseli, ramane o munca titanica pentru recuperare. Cand se coboara insa sub cinci secunde, se intra deja pe taramul posibilului. Ionica nu mai avea decat sa confirme si la concurs.

Zi frumoasa in Zauchensee. Soare, partie perfecta, preparata de specialisti cu experienta si in Cupa Mondiala, care au indepartat rapid stratul de zapada noua, cazut peste noapte. Baieti multi la start, printre ei si Ionica, debordand de incredere.

Dar inainte sa ajung sa-l vad pe el… „Noi nu le cunoastem pe fetele astea?” Ma intorc la dreapta si la cinci metri de noi, cine se schimba din combinezonul de concurs? Kathrin Zettel si Michaela Kirchgasser. Uf, afurisita timiditatea de care sufar. Si la cursa la care am facut cunostinta cu Ionica, am trimis fotograful sa-l bata pe umar. Pana sa ma trezesc eu din admiratie, fetele fusesera inconjurate de pitici, ceea ce m-a intimidat si mai tare. Asa ca am trecut la partea cu Ionica.

Am tremurat ca-i scap din telescaun pretioasele bete de cursa – cam mare responsabilitatea pentru puful meu, i-am urat bafta la start, am coborat pe o pista ocolitoare la sosire sa-l urmaresc venind. Zona pentru public nu este fericit plasata in Zauchensee. Se vede doar daca schiorul ia bine curba de iesire din padure, apoi o linie dreapta, o saritoare si finisul.

Pe asa pasaj, Ionica n-a avut ce sa greseasca. A sarit mai scurt decat altii. Si a terminat penultimul, ceea ce nu avea sa-l bucure. Dar clasamentul nu putea sa-l vada decat mai tarziu, dupa ce iesea din ingradituri. Ionica insa a inceput sa pufneasca de suparare de la inceput. Nu va imaginati cat de mult m-am bucurat vazandu-l tunand si fulgerand impotriva lui. Complet lipsita de mioritica resemnare supararea asta a lui.

Keep up getting angry, John! Dar arata-te mai putin fioros cu fanii. Inca se mai scutura nervos cand un barbat i-a intins niste poze cu el in cursele din Soci, rugandu-l sa-i ofere un autograf. „Asta nu mi s-a mai intamplat inca”, a murmurat Ionica, usor imbunat.

La tragerea liniei dupa prima lui participare la Cupa Europei, bilantul a sunat asa: numarul 89 de start, locul 87, patru secunde si jumatate intarziere fata de medaliatul cu argint la super-uriasul din Soci (Andrew Weibrecht, care a ratat victoria pentru o sutime in favoarea austriacului Joachim Puchner), si o penalizare FIS de 69,97 puncte(!!!!).

Si acum sa explic semnele de exclamare. Un schior european normal, incepe inca din perioada junioratului cu curse FIS, isi reduce treptat punctele de penalizare, cand atinge un anumit nivel se muta la Cupa Europei, in care o ia iar de foarte jos cu punctele, abia la apogeu urcand la nivelul urmator, cel al Cupei Mondiale. Doar cei cu rezultate de top in divizia A a schiului alpin ajung la Campionatele Mondiale si Jocurile Olimpice.

La noi foarte putini ajung sa ia startul in curse FIS. Cei mai buni de acolo sar direct la Mondiale si JO, atingand in fuga si Cupa Mondiala. Pentru albumul propriu cu amintiri, caci sanse nu au. Cupa Europei e evitata. Motivul? Nu are prestigiu, si nu poti decat sa-ti inrautatesti coeficientul FIS, caci valoarea adversarilor ramane si in divizia secunda, prea ridicata pentru Romania.

Pana acum doar Ania Caill se incapatanase sa concureze si in Cupa Europei, unde o data a reusit sa prinda si cateva puncticele(!) (de Cupa Europei, diferite de punctele FIS si acordate doar primelor 30). De ce se chinuie Ania? Pentru calirea in intreceri cu adversari mai buni. Numai asa poti progresa cu adevarat. Dorindu-ti sa fii bun acolo unde la inceput ai esuat. Fara sa-ti pese de penalizarile mari, caci asta se intampla automat odata cu trecerea la un nivel superior.

Ionica i-a luat-o acum Aniei pe urme. Sigur, amandoi concureaza si la nivelul cel mai inalt, n-au de ales, fiind cei mai buni romani la probele lor. Dar lucreaza si la temelie cu temeinicie. La debutul in Cupa Europei, Ionica ar fi trebuit sa incaseze o bumbaceala zdravana. O penalizare cu vreo 20 de puncte sub coeficientul lui actual ar fi fost acceptabila. Asta ar fi regula.

Insa Ionica a reusit sa-si confirme coefiecientul! 69,99 numara cel din dreptul lui. E primul coborator roman care reuseste sa debuteze confirmand! Si a scos timpul acela la sub cinci secunde de invingator.

Dam liber la visat! Auspiciile sunt favorabile! Bafta Ionica!