„O data castig eu, o data castiga ea. Ne place sa ne intrecem una cu cealalta. Asta e frumos la schi”, spunea Anna Fenninger marti dupa super-urias. Atunci o invinsese ea pe Tina Maze, cu un avantaj de trei sutimi. Aseara, la proba coborare din cadrul Campionatelor Mondiale din Beaver Creek, slovena si-a luat revansa. Timpul ei, de un minut, 45 de secunde si 89 de sutimi a fost mai bun cu doua sutimi decat al austriecei. Departe de joaca lor (+0,34), bronzul a fost cucerit de schioara elvetiana Lara Gut.
Medalia numarul doi pentru Tina Maze
Cursa
Asa cum ne-a promis prognoza meteo, vremea a ramas regeasca in muntii din Colorado. Cu o zi frumoasa la dispozitie, organizatorii au avut destul timp sa prepare perfect pista Raptor, cea pe care concureaza fetele la probele de viteza. „Mai tare si mai accidentata decat la antrenament”, au apreciat fetele la finalul concursului.
Profilul partiei este aparte, incepand cu o portiune de alunecare mult mai lunga decat in alte parti. „Ai timp sa cugeti” spunea Anna Fenninger in dimineata cursei. Aproape un minut de alunecare ghemuita este intr-adevar timp suficient pentru a trece in revista o gramada de lucruri. Chestiuni domestice, vise cu medalii sau si mai bine, strategia pe a doua parte a traseului, una foarte solicitanta tehnic, unde nu mai exista ragaz pentru nimic altceva, ba chiar daca lasi un pic linia sa coboare intr-una dintre curbele succesive, e posibil sa intri in criza de timp pentru urmatoarele viraje.
Evident ca in partea tehnica s-a jucat cursa, desi au fost cateva fete care – n-au ales schiurile bune sau ceara buna, sau pur si simplu nu stiu sa accelereze pe teren mai putin inclinat – au intrat pe abrupt cu handicapul unei intarzieri.
Antrenamentul zilei anterioare se terminase cu Nicole Hosp in lacrimi. Fusese cu trei zecimi mai lenta decat colega ei Nicole Schmidhofer si speranta ca antrenorii sa voteze pentru experienta se dovedise vana. Nici cea mica si baietoasa spusese inca inainte de meciul de calificare pentru ultimul loc, al patrulea, din echipa de coboratoare a Austriei, ca e mare pacat ca nu pot concura impreuna in cursa mondiala pe o partie ce li se potriveste amandurora.
Dar daca tot a tras lozul castigator la calificare, Nici a tinut sa demonstreze tuturor indrituirea alegerii antrenorilor. Nu de abruptul tehnic i-a fost teama. Acolo stia ca taie linia drept spre vale si cumva va fi rapida. Platul lung o speria, caci mica fiind, la alunecari ramane de obicei in urma. Dar s-a ghemuit intr-o pozitie joasa, asa cum isi propusese, si a impins schiurile cat de repede a putut. Jumatate de secunda mai iute decat Nadia Fanchini, ramasa pana la final in contul ei.
Avea sa fie depasita doar de medaliate, dar desi ramasa cu tinicheaua nedorita de nimeni la campionatele mondiale, Nicole Schmidhofer a fost prima ocupanta a locului 4 in Beaver Creek, care s-a bucurat foarte mult de rezultat.
Edit Miklos a tras un numar bun la sortii de cu seara. Cinci, imediat dupa schioara austriaca. A pornit un pic mai bine decat ea in plat, dar linia de intrare pe abrupt, destul de joasa, a obligat-o la o cursa de alergare dupa ritmul pierdut. Totusi a incheiat pe un bunicel loc 13, care ne-am fi dorit sa apartina Romaniei.
Nadja Jnglin-Kamer, proaspat revenita pe partii dupa o accidentare la genunchi suferita vara trecuta, s-a calificat pentru mondiale chiar la revenire, in St. Moritz. N-a schiat deloc frumos. De fapt greu ar fi putut arata mai urat. A intrat pe abrupt cu schiurile foarte departe unul de celalalt. Dar apropierea lor ar fi insemnat o apasare in plus pe unul din schiuri, cu franarea aferenta. A ales ca nu-i pasa daca ne place sau nu de ea, cat timp lasa schiurile sa alunece in pace. Rasplata a luat forma locului 7.
Daniela Merighetti a cazut rau in timpul super-uriasului din Cortina. A trebuit sa se opereze la mandibula si a ratat cursele din St. Moritz. La super-uriasul din Beaver Creek a cazut din nou, tot pe barbie, protejata de data aceasta de o aparatoare special facuta pentru casca ei. Alte fete s-ar fi speriat. Dada in schimb, a schiat mai decisa decat in prima cursa americana. Si a terminat pe locul 8.
Tina Weirather, Fabienne Suter si Viktoria Rebensburg (locurile 11, 9 si 10) isi amana visul la medalii. Toate trei au gresit, intr-o cursa care a rasplatit aproape numai perfectiunea. Exceptia este Lara Gut. Fata care plangea dupa bronzul olimpic la coborare, si era certata apoi de presa pentru lipsa de sportivitate. In Beaver Creek n-a mai plans, dar cand a trecut linia de sosire si a vazut 2 pe tabela, tot nu si-a putut retine un „fir-ar” artagos.
Anna Fenninger era deja in frunte. Daca la super-urias a tras ultimul numar de start al grupei de elita, la coborare Anna l-a nimerit pe primul. Avand aceeasi statura firava ca si Nici, campioana super-uriasului s-a chinuit fara a-si crea vreun avantaj in plat. Dar de cum au aparut curbele, a intrat pe sine si nimic n-a mai abatut-o de la cea mai frumoasa si temerara linie posibila. A pus o secunda intre ea si colega de echipa, ca o declaratie de suprematie.
Cursa a avut un scurt moment cu trei austriece in frunte. Dupa ratarea lui Viki, lansata prea larg in virajul de la Banshee Bank, Elisabeth Görgl i-a luat-o pe urme nemtoaicei, dar a revenit mai devreme pe linia corecta, iesind invingatoare din lupta cu forta centrifuga, pentru un loc 6 la final, care a multumit-o. „A fost o lupta la nivel inalt. Medaliatele au invins pe merit.”
Lara Gut are o inima fierbinte in piept, care o arunca la vale pe cele mai directe linii, dar nu-i lasa nici un strop de sange rece in vene. Sa ne miram ca in cursa pe care se autoconvinsese ca va aluneca direct spre aur a avut si o greseala mica, mica? Chiar si in cursele victorioase, Lara a invins perfectiunea adversarelor cu imperfectiunea ei. Dar de data aceasta n-a fost destul. Cele trei zecimi intarziere nu sunt un mizilic, dar o ridica si pe ea deasupra normalului etalat de fetele de langa podium.
Dupa super-G, castigat de Anna Fenninger cu trei sutimi avantaj in fata Tinei Maze, austriaca declarase ca-i place sa se dueleze asa strans cu slovena. Nu s-a razgandit nici cand Tina a intrecut-o la coborare cu doar doua sutimi. Si n-a contestat nici socoteala gresita a liderei Cupei Mondiale: „Anna mai buna cu trei sutimi la prima cursa, eu cu doua astazi. Inseamna ca per total eu sunt mai buna.”
Tina si-a inceput cursa jucandu-se de-a sutimile cu Anna: tine-ti tie, da-mi si mie. Apoi a intrat pe abrupt. Nu ca toata lumea, usor ridicata si incordata toata pentru a reactiona rapid in cazul in care ceva nu merge cum trebuie pe linia periculoasa pe atac. Tina a ramas in pozitie de coborare, accelerand netulburata de inclinarea pantei. Pe care n-a taiat-o drept spre vale. Ci a parcurs-o comod, in viraje foarte largi, dar strabatute la viteze peste cele atinse de adversarele ei.
Avantajul de patru zecimi anunta o victorie zdrobitoare, dar o dezechilibrare mica a facut lucrurile din nou palpitante. Avansul a scazut, si a tot scazut, pana cand s-a aproape s-a destramat. Semnul de la final, dupa ce si-a observat marja de victorie nu a fost un V, ci doiul sutimilor de pe roata intoarsa a norocului.
Tina n-a parut sa se indoiasca de victorie nici dupa cursa, desi Lindsey Vonn inca nu coborase. Americanca a fost la inceput la fel de rapida ca medaliatele. Pe abrupt a intrat pe aceeasi linie larga ca Tina. Dar spre deosebire de slovena, Lindsey a taiat si din viteza. Intarzierea a crescut vertiginos aratand pana la urma un +1,05 neverosimil.
Toata lumea a crezut ca presiunea aurului obligatoriu si-a cerut tributul. „Nu”, ne-a spus Lindsey. „Am fost concentrata ca de obicei si am luptat ca de obicei. Dar nu am gasit inca linia potrivita pentru acest traseu. Este dificil si eu nu l-am schiat anul trecut in Cupa Mondiala. M-am antrenat aici la super-G, dar nu am avut nici o coborare pe aceasta partie inainte de antrenamentele oficiale. Iar astazi zapada a fost diferita fata de antrenamente. Este pacat ca nu le-am oferit spectatorilor mai mult, dar la schi se poate intampla si asa. Am facut o cursa buna, de top 5, dar insuficient de buna pentru medalii. Poate reusesc un miracol la combinata sau slalom urias.”
Statistici mititele
Articol in curs de scriere
Schi alpin. Deocamdata. 