„Sunt mai puternica dacat anul trecut”

De fiecare data cand scriu despre fetele noastre ma tem. In ele se imbina forta si fragilitatea, iar un cuvant nepotrivit ar putea rupe echilibrul dintre aceste doua laturi. Totusi parca la nici una dintre ele constrastul nu este atat de pregnant ca la Ania Caill. Ania absoarbe incurajarile celor din jur. Schiul ei devine tot mai stralucitor, pe masura ce creste convingerea ca face ce trebuie. Dar desi critica o ambitioneaza in general, scotand din ea o ferocitate ce o impinge cu mai multa viteza pe schiuri, ocarile repetate si nedrepte ii sting focul, intristand-o si cufundand-o intr-o apatie periculoasa.

Ania duce Romania pe zapada chileana

Cu ea am vorbit la inceputul toamnei, dupa revenirea din America de Sud. Cine o urmareste pe facebook stie ca e copilaroasa pana la induiosare, ca practica schiul cu bucurie si zambetul pe buze. La interviu ne-a aratat fata ei constiincioasa, serioasa si ambitioasa.

Inainte sa-i dau ei cuvantul, trebuie sa explic cateva lucruri, pentru a intelege mai bine cat de indrituite ne sunt sperantele la o reprezentare peste orice a cunoscut schiul alpin romanesc. Ania a trecut sub tricolorul romanesc cu toate bagajele, incluzand punctele si palmaresul, in vara lui 2012. Era deja calificata la JO din Soci, cucerise titlul la super-G la nationalele Frantei la categoria ei de varsta, se antrenase pana atunci in structurile Frantei, si deborda de incredere.

Dupa un start exploziv in Norvegia in prima iarna „romaneasca”, rezultatele ei au luat-o mai intai incet, apoi din ce in ce mai abrupt spre vale, lucru ce nu a impiedicat-o sa duca Romania intre marile natiuni ale schiului la FOTE 2013, cu locul 20 la slalom urias. Ramane totusi intrebarea, de ce a aparut declinul?

Raspunsul scurt: lipsa unui antrenor. Francezii n-au mai inclus-o in echipa generatiei ei, tolerandu-i prezenta doar la curse, fara a o indruma, iar Romania nu platea antrenori la vremea aceea, pentru nici un schior, indiferent de cat de bun era. Impartita intre curse si scoala, o iarna intreaga Ania nu s-a mai putut antrena. La probele de viteza, fara un antrenor alaturi, nu te primeste nimeni pe traseul de antrenament.

A urmat sezonul olimpic. Ca si cu un an inainte, mama ei s-a gandit la un buget de criza, restrans la minimul necesar acoperirii costurilor cu cursele, fara nimic prevazut pentru un antrenor, ca sa nu ia din banii federali ganditi pentru schiorii crescuti in Romania. Un antrenor macedonean, de la o echipa privata din Alpii francezi, Team Motion, i-a fost alaturi in Soci, si pe la cursele la care si-a dus si el schiorii. Dar platindu-l cu ziua, n-au fost bani pentru mai mult decat aceste curse. Si din nou Ania nu s-a prea antrenat.

Constienta ca asa ii omoara cariera Anei, pentru sezonul trecut, Dana Caill, mama ei, s-a zbatut sa-i gaseasca o structura de antrenament. A gasit-o in echipa Orsatus. Cu toata iarna dificila, dupa primul an in care Ania s-a pregatit non-stop si a avut calauzitori pe drumul spre performanta, nivelul ei a revenit acolo unde era in momentul trecerii in tabara noastra.

La Campionatele Mondiale din Beaver Creek a participat doar la slalom urias, si terminand pe locul 54 intre 116 participante. Rezultat bun, dar sub potential. Stresul calificarii pentru mansa a doua si teama ca ar putea iesi de pe traseu au marcat-o.

Nici Mondialele de Juniori, desfasurate in Norvegia, la Hafjell, n-au fost tocmai fara presiune si fara greutati. Pare o intrecere mai simpla, e de fapt una mai grea. La Mondialele mari, nici o natiune nu poate alinia mai mult de 4 + 1 schiori. „Plus unul” e campionul sau campioana editiei trecute, acestia avand alocat un loc care nu afecteaza cota tarii reprezentate. Din aceasta cauza lipsesc concurenti de mare valoare, permitand schiorilor din tarile mici o clasare mai buna decat ar reusi intr-o distributie completa. La mondialele de juniori, cota este de 6 reprezentanti pe natiune. Si Ania a avut de infruntat sase austriece, sase italience, sase elvetiene, sase frantuzoaice si tot asa. Locurile 43 (coborare), 44 (super-G), 46 (slalom urias), 47 (combinata) voaleaza astfel adevarata valoare a rezultatelor, mai ales a celui de la urias. Caci locul 46 a infiltrat-o pe Ania in plutonul schioarelor din tarile cu traditie, ea invingand schioare slovene, americane, finlandeze, suedeze, canadiene, cehe.

Sezonul inceput cu doua victorii si doua alte podiumuri din cinci curse, in timpul cantonamentului chilean, s-a terminat multumitor cu alte patru podiumuri, intre care o victorie, toate obtinute in Franta.

Asa cum se intampla de cele mai multe ori la schi alpin, rezultatele cele mai bune au fost reusite in curse in care a ramas departe de premiante. Martie se terminase deja si aprilie adusese inceputul cursurilor de la facultate (cu program special croit pentru sportivii care au programul competitional iarna). Dar nemultumita de cat reusise sa progreseze, Ania s-a mai inscris la inca doua uriase si doua super-uriase. Din prea multa ardoare, a riscat intr-atat incat la fiecare disciplina a ratat o cursa. Dar cele ramase i-au adus penalizarea scazuta pe care o vana. Schiind alaturi de reprezentantele Frantei care nu de mult terminasera sezonul de Cupa Mondiala, si nepierzand timp mult in comparatie cu ele, Ania a obtinut 31.74 puncte la slalom urias si 37.73 la super-urias. Acest din urma concurs a fost chiar campionatul Frantei, cu o competitie apriga pentru titlul national, in care nu s-au facut cadouri.

Vara aceasta, schioara noastra a continuat pregatirea cu Orsatus, echipa alaturi de care se pregatise anul trecut. A inceput cu victorie la slalom urias. Cum printre invinse s-au numarat multe fete cu puncte mai bune decat ale ei, rezultatul i-a taiat penalizarea la jumatate: 15,03 puncte, cel mai bun punctaj FIS obtinut vreodata de o schioara din Romania la aceasta disciplina. Inaripata, Ania a continuat sa riste. A urmat o serie de curse neterminate.

Riscul acesta asumat i-a fost rasplatit pana la urma. A mers ca ceasul la coborare in Cupa Americii de Sud. Cursa si podiumul. Si dupa trei locuri secunde si un loc 3, constanta la nivel inalt i-a fost rasplatita cu trofeul competitiei. Ania a urcat pe cea mai inalta treapta a podiumului, ridicand deasupra capului Cupa invingatoarei in cea mai rapida disciplina a schiului, performanta pe care n-o reusise nici macar Edit Miklos pe vremea cand inca mai avea sprijinul federatiei romane.

De acum Ania era pregatita pentru urmatorul pas. Un antrenor privat, care sa se ocupe in mod special de ea si sa aiba ca obiectiv cresterea ei pentru Cupa Mondiala. Cineva care activeaza deja acolo, dar nu are echipa mare, putand s-o indrume si pe ea. Cautand din antrenor in antrenor, pasata de antrenorul lui Edit Miklos, de cel al Larisei Yurkiw, Ania a ajuns si s-a oprit la Lionel Finance. Acesta o antreneaza si pe Klara Krizova, vitezista ceha care a punctat deja in Cupa Mondiala. Finance a activat si in cadrul structurilor federale franceze si are un CV impresionant, din care nu lipseste experienta lucrului cu sportivi din tari fara traditie.

Impreuna cu el, Ania face acum in Statele Unite si Canada primii pasi in antrenamentul la cel mai inalt nivel, iar progresul ei este deja considerabil. Pana il va concretiza si in rezultatele unei curse, va prezint dialogul pe care l-am purtat cu ea in septembrie.

In primul rand, spune-ne cine este Ania Caill in afara partiilor?

Sunt studenta. Am decis sa las studiile de inalt nivel in matematica pentru a ma consacra schiului. Adica anul asta in afara schi si pregatire fizica nu prea am timp de altceva. Mai incerc sa ma vad cu prietenii si sa fac activitati de placere.

Cand vii in Romania, ce iti place sa faci?

Sa merg la coafor, sa imi fac unghiile, sa merg la magazine, sa ma plimb in Bucurestiul vechi. Si sa ma duc la munte.

Iar acasa ce iti place sa faci in afara de schi?

Karting, wakeboard, balltrap, roller. Si distractie cu prietenii.

Muzica?

Ascult muzica, da, dar nu fac. Mi-ar placea sa stiu sa cant la pian sau la chitara, dar nu am timp. Si costa mult…

Sa trecem la schi. Poti sa faci un sumar al sezonului trecut din punctul tau de vedere?

Sezonul trecut a inceput cu stagiul din Chile, unde deja lipsa de zapada s-a simtit. Din cauza asta nu am putut face viteza acolo, dar la urias antrenamentele au fost excelente! Dupa aceea, toamna si inceputul iernii au fost foarte grele pentru mine. Lipsa de zapada, antrenamentele de viteza si cursele de viteza toate anulate, cazatura de la Val d’Isère… De asta am ales sa nu concurez la probele de viteza de la Beaver Creek. Acolo am putut face niste antrenamente la urias in zilele dinainte de concurs, care au fost foarte benefice! Adica la sfirsitul februarie simteam ca am facut un pas la urias. Dar la viteza nimic… La inceputul martie am putut face doua zile de super-G la Meribel si de atunci mi-am dat drumul si la viteza! La mondialele de juniori s-a simtit deja un pic, dar apoi, pana la sfirsitul sezonului a fost numai placere… Schiam cum doream si rezultatele acumulate mi-au adus increderea in mine si mi-au permis sa inchid sezonul fericita!

Intre cele doua sezoane te-ai intors la scoala. Ce faci acolo, ce program aveti si cate schioare faceti parte din el?

Cursurile sunt pe perioda de 30 martie – 10 iulie la Annecy. Domeniul e „tehnici de comercializare”, cu multe materii despre comert: marketing, economie, contabilitate, engleza, communicatie, etc… Suntem o clasa de 30 de persoane, numai de nivel inalt in schiul alpin, de fond, freestyle, sau skicross.

Hai s-o luam in detaliu cu sezonul trecut. Mai intai lipsa zapezii. Iti faci un program, dar nimic nu se potriveste. Dupa cum zicea Ionica, nu poti aplica nici macar planul b sau c.
De fapt vremea este un factor colosal in schiul alpin. Cum treci peste descurajarea care e normal sa te cuprinda?

Trebie sa prinzi tot ce se poate prinde. Adica atunci cand se pot face antrenamente, trebuie sa mergi inca mai motivata, sa nu ratezi degeaba, ca nu esti destul de concentrata. Cand periodele dificile se acumuleaza, e bine sa fii incurajata de catre toatele persoanele care iti pot aduce optimismul. Sa pastrezi increderea in tine e capital!

De la cine iei tu puterea asta, de a trece peste toate, si de a-ti pastra increderea?

Mama si sora mea imi sunt indispensabile. Ele doua au cuvintele care trebuie si stiu exact cum functionez.

Cu pregatirea aceasta precara de iarna, te-ai avantat direct la Cupa Mondiala. Cate curse aveai in Europa?

Cateva curse de super-G in Elvetia. Patru.

Nici o coborare.

Nici una. In Franta nu au fost coborari decat la campionatul Frantei.

Spune-ne cum ai abordat coborarea din Val d’Isere. Banuiesc ca nu e usor, atunci cand stii ca nu ai nici o coborare in picioare.

Nu a fost, evident. Dar aveam incredere in mine de la pregatirea la urias. De asta am decis sa iau startul. Mi-am spus „hai Ania, crede in schiul tau” si m-am dus fara sa ma mai gandesc prea mult.

Nu mai tin minte exact, la primul antrenament ai avut ceva probleme in partea de sus?

Nu, nu, dimpotriva! Eram foarte fericita de primul antrenament. Ca eram 2 secunde in fata lui Noelle (Barahona), care facuse o luna de antrenamente in SUA cu francezii. A fost numai un antrenament, ca in prima zi s-a anulat, ca timpul a fost prea urat.

Ai pornit apoi cu incredere la cursa, dar ai cazut.

Aveam incredere pentru cursa. Dar am apasat prea mult pe schiuri cand nu trebuia. Era un mic hop, si m-a aruncat in directia opusa portii urmatoare.

Ai cazut de multe ori la intrecerile „mari”. Sunt mai dificile traseele?

Cand nu fac mult timp antrenamente la viteza, pierd un pic senzatiile pe schiurile mari si fac erori din lipsa de experienta. Dupa Val d’Isère am pus schiurile de viteza abia la St. Moritz in Cupa Europei, unde a fost greu, ca nu ma simteam bine pe ele. Cursele au fost anulate (Ania a schiat doar la primul antrenament oficial – n.r.) si apoi le-am pus la Crans Montana, unde cursele nu au fost anulate, dar a fost urat, si inaintea lor inca nu putusem sa ma antrenez la viteza. De asta a fost foarte greu acolo. Adica de la Val d’Isère (decembrie) pana la inceputul lui martie nu am putut sa ma antrenez la viteza. De asta a fost greu pentru mine la curse pana la Mondialele de Juniori.

Ai putut in schimb sa te antrenezi la slalom urias si s-a vazut deja la Mondialele din Beaver Creek. Totusi nici acolo n-ai mers cat de bine puteai. De ce este mai greu la o intrecere din asta cu elita decat la cursele FIS?

Aveam multa presiune. Am mers acolo numai pentru urias si am descoperit numai acolo ca numai primele 60 mergeau in mansa a doua. La intreceri din astea mi-e frica sa nu ies. Si de asta nu pot sa schiez eliberata total.

Te temi sa nu ne dezamagesti?

Da. Si nu vreau sa ies la evenimentele astea.

La Mondialele de Juniori in schimb, ai reusit sa te infiltrezi printre fetele natiunilor mari. Aacolo nu ai mai simtit aceeasi presiune?

Ba da. Nici acolo nu am mers chiar cum puteam. A fost mai bine pentru ca progresasem, dar nici acolo nu am aratat schiul pe care stiu sa-l fac.

Cum crezi ca se poate scapa de presiunea suplimentara?

Cu experienta. Si cu pregatire mentala.

Faci pregatire mentala?

Acum incerc sa ma pregatesc mental singura, dar trebuie sa caut pe cineva bun. Trebuie sa-mi zic ca iesiri (de pe traseu – n.r.) se intimpla si la evenimente mari. Trebuie sa ma concentrez numai pe schiul meu.

Ce ti-a placut cel mai mult din tot sezonul trecut?

Sfirsitul sezonului, cand s-au acumulat bine cursele. Placerea pe schiuri + zilele frumoase + rezultatele.

Nici macar la schiorii mari nu exista garantia ca urmatorul sezon va incepe la acelasi nivel ca precedentul. Judecand dupa rezultatele din America de Sud, tu l-ai inceput pe actualul si mai sus. Cum simti tu? Esti intr-adevar mai puternica?

Primele zile au fost foarte dificile pentru mine. Senzatiile nu erau bune deloc. Schiurile si claparii s-au modificat mult intre anul trecut si anul asta. Poate de asta a fost dificil la inceput. Dar dupa 3-4 zile de antrenamente mi-am dat drumul si am inceput sa merg bine si tare. Da, sunt mai puternica dacat anul trecut si nu am terminat. Incep acum o luna de antrenamente fizice inainte de inceputul sezonului aici.

Ai reusit cateva rezultate in premiera pentru Romania: cel mai bun punctaj la slalom urias si prima cupa continentala. Cat de importante sunt astfel de rezultate?

E o recompensa pentru munca mea. Si punctajul prinde foarte bine pentru sezonul asta.

Ce a insemnat pregatirea pentru sezonul curent? In afara de stagiul din America de Sud.

Mai si iunie pregatire fizica dupa scoala. Doua saptamani de schi la 2 Alpes in iulie. Si plecarea in Chile.

Ce sperante ai pentru sezonul viitor?

Top 20 la viteza la Mondialele de Juniori ! Top 30 la urias. Puncte la europene (adica in primele 30).
Si nu sa fiu departe daca fac cateva Cupe Mondiale la viteza.

Mult succes, Ania!