Mâine începe noul sezon şi precis unii dintre voi au crezut că v-am abandonat. N-am mai scris de mult, pentru că n-am mai avut puterea s-o fac. La sfârşitul lui aprilie v-am povestit despre nunta lui Mattias Hargin cu mândra lui Matilda. Tot schioară de meserie, dar neîngrădită de porţi şi trasee marcate, având printre titluri şi pe cel din cea mai dificilă întrecere a celor de-o seamă cu ea, Xtreme Verbier, titlu cucerit in 2013. La mijlocul lui iulie, suedeza a plecat în Chile să mai facă un film spectaculos. O avalanşă a prins-o sub nămeţi. N-a fost prima ei avalanşă. În 2014 i se întâmplase acelaşi lucru în timpul unor filmări în Alaska. Atunci a scăpat doar cu spaima. De data aceasta, cele 30 de minute petrecute sub zăpadă s-au dovedit prea multe. După patru zile, s-a stins în spital, spre durerea mamei şi a lui Mattias, care îi vegheaseră somnul ultimelor clipe.
Schiorul suedez a revenit la antremente la sfârşitul lui august, dar nu e încă la zi cu programul de pregătire şi Sölden-ul vine prea devreme pentru el.
De fapt Söldenul vine prea devreme pentru multă lume. Nu-i voi pomeni pe toţi în acest articol, dedicat fetelor, şi în cel de mâine, dedicat băieţilor, ci doar pe cei care au jucat sau ar putea juca un rol în întrecerile pentru globuri şi medalii.

© Ch. Einecke (CEPIX)
Dar înainte de acestea, trebuie să-mi cer scuze pentru şantierul în care se găseşte blogul. Am schimbat tema oferită de wordpress în primul rând ca să vă permit să citiţi uşor blogul pe aparate mobile. Cum însă căutarea celei mai bune teme oferită gratis presupune multe experimente, m-am oprit la prima ce oferă suport pentru ecrane înguste. Nu vă temeţi, nu voi lăsa blogul aşa cum e acum. Săptămâna viitoare voi reveni cu detalii referitoare la reconstrucţie, şi veţi avea şi voi un cuvânt important de zis legat de noul aspect al pârtieeeeei. În funcţie de posibilităţile viitoarei teme, voi alege dacă merg cu programul Cupei Mondiale la fel ca până acum sau modific pagina obişnuită. De aceea lipseşte pentru moment.
Totuşi sezonului – aniversar(!), aceasta fiind a 50-a ediţie – nu-i pasă de şantierul nostru şi chiar începe, cu etapele inaugurale de pe gheţarul de deasupra Sölden-ului. Conform tradiţiei, mâine, sâmbătă, se vor întrece într-un slalom uriaş fetele, urmate duminică de băieţi. În ambele zile, cele două manşe vor începe la 11:00, respectiv 14:00, şi sunt transmise live de Eurosport (dacă vreţi să aveţi orele tuturor reluărilor, daţi-mi un semn şi voi face un articol separat).
***
Înainte de a intra în miezul articolului, cu mare regret, trebuie să anunţ retragerea Teodorei (TellTaleTeo) de pe tărâmul poveştilor despre schi. E mare mâncătoare de timp pasiunea aceasta, iar ea a decis să spună stop scrisului pe pârtieeeee, îndreptându-se spre alte feluri de aventuri. Îţi mulţumesc pentru tot, dragă Teo. Umorul tău, competenţa, stilul direct şi efervescent, şi nu în ultimul rând perspectiva diferită de a mea, au îmbogăţit enorm colţul acesta virtual şi ne vor lipsi. Drum bun, pe oriunde te vor purta paşii!
***
Spuneam mai sus că mulţi schiori nu au ajuns cu pregătirea încă la nivelul cerut de concursuri. E vorba în special de accidentaţii vechiului sezon, dar şi de suferinzi mai vechi sau mai noi.
La fete, întrecerea de mâine va fi privată de multe competitoare pe care în mod obişnuit le-am fi tratat ca pretendente la victorie. Anna Fenninger, pe care o cheamă acum Anna Veith (nume ce se citeşte Anna Fight, numai bun de pus în titluri cu jocuri de cuvinte), a început de săptămâni bune antrenamentele pe zăpadă, dar genunchiul accidentat chiar acum un an, nu suportă încă forţele la care e supus în timpul unei curse. Accidentarea ei a fost mai gravă decât a lăsat să transpire înspre public, şi revenirea la nivelul cu care ne-a obişnuit e anevoioasă. După cum spune chiar ea, antrenamentele de forţă nu pot fi înlocuite cu şedinţe de recuperare. În plus, într-unul dintre interviurile acordate în timpul verii, Anna a declarat că o vom vedea la start abia atunci când va putea lupta pentru podium. Ceea ce nu este cazul acum. Previziunile actuale estimează drept posibil un start în decembrie. Deci după revenirea Cupei Mondiale de peste ocean.
Speranţe la un start în Killington (staţiunea din State ce va înlocui în noiembrie Aspen-ul) are în schimb Viktoria Rebensburg, care şi-a fracturat tibia piciorului drept la un antrenament de acum trei săptămâni. Va fi astfel spectatoare la cursa în care spera să pună temelia pentru globul disciplinei. Cum trebuie să poarte ghipsul doar şase săptămâni, după care va avea liber la tot ce va dori să facă, Viki ar putea să nu rateze mai mult de o cursă.
Pe lângă Austria şi Germania, nici Franţa nu se va baza pe cea mai bună schioară a lor. Dacă v-aţi gândit la Tessa Worley, mă văd nevoită să apăs butonul pentru beep-ul de eroare. Tessa nu mai e lidera echipei franceze de uriaş. Anul trecut, modest pentru o campioană mondială, ea a fost depăşită de Taïna Barioz. Aceasta suferă însă de dureri recurente la genunchi, accentuate în timpul cantonamentului sud-american din septembrie. Starea nu i s-a ameliorat în ultima lună şi franţuzoaica s-a văzut nevoită să declare forfait la prima etapă. Nu se ştie când va reveni în întreceri.
Nu pot să trec cu vederea absenţa de la debutul Cupei Mondiale a lui Lindsey Vonn, chiar dacă nu (mai) poate fi considerată specialistă a slalomului uriaş. Trimisă la odihnă forţată de accidentarea din Soldeu, americanca a profitat de timpul liber şi a scris o carte: Strong is the new beautiful, pe care o promovează acum în State. Însa nu promovarea cărţii o reţine de la prima competiţie a iernii, ci faptul că vizând atingerea recordului de victorii al lui Ingmar Stenmark, se va concentra în acest sezon pe probele de viteză. S-a speculat că va lua startul la uriaşul din Killington, dar declaraţiile ei de până acum mai degrabă descurajează acest scenariu. Cert este că ţinteşte tripla victorie în Lake Louise, la începutul lui decembrie.
Chiar dacă absenţei lui Lindsey Vonn i se alătură şi cea a Juliei Mancuso (în revenire după operaţia la şold suferită iarna trecută), americanii o au la start pe cea mai bună tehniciană a lor. Mikaela Shiffrin e pregătită pentru un nou rezultat de excepţie. În Sölden a reuşit în urmă cu doi ani singura ei victorie care nu e la slalom, iar anul trecut a terminat pe locul 2. Deci nu e străină de succes la etapa de pe gheţar. Anul acesta Mika are aspiraţii foarte înalte. Pentru prima dată a efectuat şi un stagiu de viteză în timpul pregatirii de vară. Va concura la multe super-G-uri, dar nu numai atât. Dominatoarea probei de slalom va lua startul în premieră şi la cel puţin două coborâri în acest sezon. Este vorba de cele din Lake Louise, unde a făcut cunoştinţă cu pista anul trecut, când a luat startul şi a obţinut şi puncte în proba de super-uriaş.
Cu Anna Veith ratând începutul sezonului şi Lindsey concentrându-se pe probele de viteză, logic ar fi ca Lara Gut să aibă mari şanse la apărarea marelui trofeu, cucerit anul trecut. Este sănătoasă, este în formă – zice ea – şi îl are nou în echipă pe cel care le-a preparat în trecut schiuri rapide Anjei Pärson şi Mariei Höfl-Riesch. Deci nimic nu ar trebui să stea în calea unui nou succes. În afară poate de ambiţiile mari ale Mikaelei Shiffrin. Deşi până acum, de câte ori americanca a încercat să treacă la un nivel superior în disciplinele rapide, s-a poticnit. Acum două ierni a pierdut lejeritatea de la slalom, iar anul trecut s-a accidentat şi a lipsit aproape două luni din circuit.
A rămas un pic în umbră, după un sezon amestecat, şi cu bune, şi cu rele, Tina Weirather. Schioară superbă de viteză, capabilă totodată de podiumuri şi la slalom uriaş, Tina ar trebui să fie printre candidatele serioase şi la un loc fruntaş mâine, dar şi la urcarea pe cea mai înaltă treaptă a podiumului de la finalul sezonului.
E sănătoasă, pentru prima vară, după multe în care au reţinut-o sechelele micilor, dar multelor accidentări, la fel ca Eva-Maria Brem, campioana en-titre a uriaşului, şi Federica Brignone, învingătoarea din prima etapă a sezonului trecut.
Cum însă cercul favoritelor este redus prin absenţele de marcă, mă aştept să vedem şi multe nume mai puţin cunoscute în jumătatea superioară a clasamentului final de mâine.
La încheiere, câteva cuvinte despre deţinătoarea recordului de puncte adunate într-un singur sezon. Tina Maze a pus capăt ieri speculaţiilor referitoare la viitorul carierei ei. Moara zvonurilor zicea că s-ar întoarce pentru curse selectate în acest sezon, culminând cu etapa de la Maribor, unde ar urma să-şi ia oficial la revedere de la Cupa Mondială. Şi că ar avea de gând să-şi apere în St. Moritz titlul mondial la coborâre. Lumea presei a părut să creadă în aceste scenarii, deşi nimeni nu s-a întâlnit pe nicăieri cu Tina la antrenamente. Dintre toate lucrurile de mai sus, unul singur s-a dovedit a fi adevărat. Tina va lua startul în Maribor, în cursa ei de adio. Dar nu va concura în rest, urmând să participe la curse din postura de comentatoare pentru Eurosport. Un articol sumarizându-i întreaga carieră voi încerca să scriu în ianuarie.
Welcome back Pin! 🙂
Welcome back, Alex 07! 🙂
Mă bucur de revenirea ta la aceste articole. Chiar m am mirat de ce nu ai mai scris si nu ai actualizat cronicile de etapa si finalele campionatului trecut. Aștept cu nerăbdare celelalte articole scrise atât de frumos de tine.
Multumesc pentru cuvintele frumoase, Maria.
Si din partea mea Bine ai revenit.Sa auzim de bine,si in plus printre picaturi si de copiii mari sau mai mici de la noi.Cu stima
Mi-a lipsit atmosfera de pe pârtieeeeee și mă bucur pentru revenire… aștept cu nerăbdare noul sezon cu cronicile și comentariile aferente.
Bine ai revenit ! cu tine iarna este doar o bucurie , frenezie si curaj .
Stam aprope , ca la gura sobei . Ne place cum le zici , Tu , draga C..
Oh, ce dor mi-era de poveştile şi cronicile tale! De-acum poate începe iarna! 😀