Marcel cel vechi, și totuși nou

În Alta Badia, după prima manșă a uriașului, Marcel Hirscher s-a scuturat de erorile ce-i încărcau timpii și a revenit la precizia din anii în care a câștigat globurile de cristal. Iar după ce a arătat în această seară în Madonna di Campiglio, stabilitatea e câștigată definitiv. Austriacul conduce după prima manșă (48’46’’). Nu în fața lui Henrik Kristoffersen, nu, norvegianul se află abia pe locul 5 (+0’49’’). Marcel e însoțit pe podium de Alexander Khoroshilov (+0’23’’) și Luca Aerni (+0’37’’).

Foto: Tiziana Fabi (APA/AFP)

Pe o zăpadă perfectă, cu priză excelentă, traseul nu a ridicat dificultăți, deși a avut ruperi de ritm, cu viraje scurte urmate de unele lungite. Astfel singurele obstacole au fost cele naturale, dâmburi, schimbări de pantă, trecerea de pe abrupt pe plat. Simplitatea manșei s-a reflectat în timpii apropiați, dar și în numele celor calificați. După cum au găsit orfii în arhive, de 15 ani nu s-a mai calificat pentru partea a doua a întrecerii un schior cu număr așa de mare de concurs ca al lui Timon Haugan: 74.

Manșa secundă începe la 21:45.

Articol în curs de scriere

O părere la “Marcel cel vechi, și totuși nou

  1. In prima mansa un Marcel care a mers curat, echilibrat, aproape de perfectiune, care a fortat exact cat a trebuit, nu ca anii trecuti cand era ca un kamikaze ce se arunca asupra jaloanelor cum faceau pilotii japonezi ai avioanelor Zero asupra vaselor de lupta americane in WWII (asta e comparatia ce mi a venit in minte, in timp ce inima inca imi pompeaza sangele cu putere, datorita adrenalinei ce mi a invadat creierul dupa ce am urmarit a doua mansa). Ajungem la finalul mansei secunde si il urmaresc pe curajosul „pilot” Khorosilov cum ia la tinta jaloanele…el mai mult a semanat a buldozer decat a kamikaze. Fara sa vreau, incep sa ma gandesc…urmeaza Marcel…pls, don’t do it, nu te arunca…dupa primele 2-3 jaloane mi am dat seama ca urma sa am parte de ca. 50 de secunde foarte palpitante, dar nu aveam de unde sa stiu unde se va ajunge. S a ajuns departe, tocmai in zona de zapada afanata, acolo a ajuns Marcel, undeva aproape de padurea ce strajuieste partia de la Madolina. Am sarit din canapea…am scrasnit din dinti si am scapat o expresie „savanta”😈…Nuuu(Marcel), ti am zis sa nu fortezi prea tareeee, acum totul s a naruit, macar nu iesi de tot, salveaza niste puncte! A venit insa foarte repede al doilea intermediar si au aparut niste sperate, desarte oare? alte greseli grosolane pana la final…Marcel era clar iesit din ritm si isi pierdu se concentrarea…mergea la maxim si se gandea doar sa limiteze pierderile…de victorie ce sa mai vorbim. Apoi a venit finish line…un exemplu de cum poti fi rapid atunci cand gresesti enorm. Mult talent, muuuult echilibru si cel mai important…psihic mai tare ca partia injectata cu mult carbon lichid. Prima conditie ca sa devii THE GOAT! Mai are putin pana acolo totusi😉

Comentariile nu sunt permise.