Om crede noi că totul e schimbat acum cu pandemia asta, dar iacătă-ne (virtual) la Levi, cu un slalom feminin, în care în prima manșă Mikaela Shiffrin (+0’’15) a schiat foarte bine, Petra Vlhova (54’’19) i-a arătat că ea poate și mai bine, iar o austriacă, de data aceasta Katharina Liensberger (+0’’52), e campioana slalomistelor normale. La fel ca anul trecut!
Să ne concentrăm așadar mai întâi pe schi, iar apoi vă voi povesti și cât de schimbat e de fapt totul.
Fetele au găsit azi dimineață un traseu ritmic, fără capcane și destul de spornic, căci porțile nu le-au trimis hâț în stânga tare, hâț în partea cealaltă mult. Iar zăpada a arătat de vis, și ne-am lămurit la interviuri că a și fost așa.
Mikaela Shiffrin a avut onoarea de a deschide cursa. Prima ei cursă după 300 de zile de pauză, după cum ne-au anunțat orfii amatori de statistici. A făcut din nou totul să pară foarte ușor și a înșelat ochiul cu lejeritatea ei. Rareori se arată Mika agresivă și totuși schiurile i-au zbârnâit și azi. Cu siguranță însă n-a riscat. A mers atât cât a estimat că îi trebuie pentru a fi în frunte. Numai că s-a înșelat.
Cât timp americanca și-a lins rănile mai ales sufletești lăsate de loviturile crude ale sorții, Petra Vlhova a progresat. Foarte stabilă, nu mai are nevoie de agresivitatea ei sălbatică pentru a accelera. A mers la fel ca Mika. Cu mult calm și cu destoinicie mare pe abrupt, unde n-a tăiat la fel de mult viteza ca principala ei adversară. În zonele plate mai are de lucrat, dar considerând că Levi Black, pârtia din Finlanda are mai mulți metri în plat decât pe abrupt, Petra poate fi mulțumită de toată prestația.
Sunt deja mai mulți ani de când Mika se duelează cel mult cu Petra prin întrecerile de slalom. Uneori s-a mai amestecat și Wendy în joc, fără să ajungă totuși să le întreacă pe amândouă vreodată. O altă concurentă care să arate că se poate măsura cu cele mai bune două slalomiste ale lumii n-am mai avut de la generația lui Zuzu și a Fridei.
Acum însă avem ceva ce arată mai mult decât a simplă promisiune. Katharina Liensberger a pornit la drum ardelenește (al 24-lea timp!!!). Abia după primul intermediar și-a zis Liensi: no hai să încing o țâră ritmul. Și nu știu dacă vă vine să credeți sau nu, dar pe abrupt a fost cea mai bună. Dintre toate! A prins așa o viteză că spre final a fost nevoită să facă ce nu-i stă în fire: niscaiva acrobații pentru a nu ieși dintre porți de repede ce-i fugeau schiurile. Acrobațiile au costat-o, altfel ar fi fost mai aproape de Petra și Mika. Nu atât timpul reușit pe abrupt îmi spune că n-a fost o întâmplare, ci firescul virajelor ei foarte rapide. Viteza e de acum parte din slalomul ei pe pantele mai înclinate.
Că tot am zis de Wendy Holdener. Dacă sunteți fani, nu stați dezamăgiți. Elvețianca a suferit o fractură în septembrie și a reînceput să schieze abia în Sölden. Da, da, chiar la Cupa Mondială. Va avea nevoie de un pic de timp să își regăsească rutina din alunecare. Wendy (locul 5; +1’’16) a greșit pe abrupt, Michele Gisin (4; +1’’07) a fost lentă în cele două platuri care încadrează abruptul. Iar aceasta a fost de fapt poveste întregii curse.
Am avut fete care s-au încurcat fie la una, fie la cealaltă și mai spre final chiar la amândouă. Cu abruptul ne-au fost prezentate două abordări ce au condus la pierderi de timp. Cea prudentă și lentă, sau cea cu greșeli costisitoare. De obicei a doua e mai rentabilă, dar azi n-au fost mari diferențe la timpii finali.
Ca de obicei Levi a ținut porțile larg deschise și pentru schioarele cu numere mari de start. Anul trecut performera era Martina Dubovska (a mers bine și azi – locul 12). Anul acesta i-a venit rândul fetei minune a Austriei, Magdalena Egger. N-am văzut-o acum schiind, mă uit la ea în manșa a doua și vă povestesc mai multe. Aceasta ar fi povestea schiului.
Schi alpin. Deocamdata. 