Acesta este motto-ul Petrei Vlhova la acest început de sezon. Niciodată nu a fost slovaca atât de bună ca acum. 360 de puncte din 4 curse și e pe cel mai bun drum (1’08’’82) pentru suta perfectă în cea de-a cincea. Căci niciodată nu știi când se va întrerupe din nou Cupa Mondială (conform regulilor la o cursă trebuie să fie prezente șase din marile națiuni pentru a valida o etapă). Așa că Petra nu vrea să depindă de circumstanțe pe care nu le poate controla, își umple avidă desaga cu puncte și e în sfârșit mulțumită.
:focal(1615x546:1617x544)/origin-imgresizer.eurosport.com/2020/12/12/2953839-60632708-2560-1440.jpg)
”Poate n-am mers perfect, dar m-am simțit bine în timpul manșei.“ Lucru pe care foarte puțină lume îl poate spune. A nins. Sau a nins tare. Sau a nins tare și a fost ceață deasă. Care cum. Căci nu, la uriașul de azi din Courchevel, vremea nu a dat șanse egale tuturor fetelor. Lara Gut (locul 15; +2”28) ar fi avut nevoie de un baston alb ca să-și pipăie drumul. Petra și următoarele câteva adversare au avut doar niște aburi lipsiți de consistență. Dar după Federica Brignone (numărul 7; locul 8; +1”64) aproape toată lumea a avut cel puțin jumătate de traseu scufundat în ceață. Katharina Liensberger (locul 7; +1”35) a prins o scurtă fereastră cu vedere mai limpede, fereastră închisă însă imediat după ce a terminat ea cursa.
Adăugați la ceață și necontenita ninsoare ca din basme și schimbările de ritm de pe traseu, ce le-au obligat pe fete să o ia direct, înainte de a le trimite din nou la învârtit între porți mai strânse. Fără vizibilitate la sol s-a greșit enorm, iar echilibrul dintre risc și menținerea trasei ideale a fost extrem de fragil. De aici și întârzierile uriașe din lista fetelor calificate pentru manșa secundă.
Marta Bassino (2; +0’’49) și Mikaela Shiffrin (3; +0’’65) au mers frumos și relativ cuminte, dar au văzut pe unde au schiat. De aceea pe lista mea performele sunt Sara Hector (4; +0’’74) și Stephanie Brunner (5; +0’’98). Amândouă au atacat orbește și au avut grijă să mențină o poziție stabilă indiferent de ce le-a aruncat pista sub schiuri. Alice Robinson (6; +1’’30) se poate lăuda cu primul loc între fetele care n-au estimat corect cât pot risca și au schiat ca la rodeo, luptând pentru salvare, nu pentru poziții fruntașe.
O ultimă mențiune pentru Meta Hrovat. E clasată jos, are întârziere mare, dar s-a calificat în pofida teribilei căzături la un antrenament de acum 10 zile. A fost atât de rău că și-a pierdut cunoștința. Încă are mușchii spinării afectați și nu s-a putut antrena de atunci până acum nici măcar un minuțel. Dar uite-o curajoasă la start, încercând să nu piardă teren față de adversare.
Schi alpin. Deocamdata. 