Peter Fill încheie întreg și victorios coborârea de pe Streif


În cursa de astăzi de la Kitzbuehel a ajunge viu și, pe cît posibil, nevătămat la linia de sosire nu a fost puțin lucru. Italianul Peter Fill a reușit această performanță în 1:52,37. În urma sa, elvețienii au realizat o dublă neașteptat prin Beat Feuz (+0,37) și Carlo Janka (+0,65) și sărbătoresc în Austria dacă la ei acasă, la Wengen, nu s-a putut.

Peter Fill, victorios pe Streif, e încadrat de Beat Feuz și Carlo Janka (copyright Leonard Foeger, Reuters)

După ce a bătut la porțile succesului în mai multe rânduri în acest sezon de Cupă Mondială, Peter Fill a reușit astăzi victoria și a obținut poate cel mai râvnit trofeu pentru un competitor în probele de viteză, anume o capră. Râdem, glumim, dar cursa de astăzi n-a fost una care să invite la chicoteli, ci mai curând una care ne-a cam făcut să-nghețăm în scaune. În ciuda rezultatului excelent, nici măcar Peter Fill nu mai zâmbea la final.

Streif-ul a fost necruțător astăzi. Ca și anul trecut, organizatorii s-au luptat cu vremea. Cursa a fost decalată cu o oră, startul a fost coborât cu vreo 100 m, în așa fel încât să se evite săritura de pe Mausefalle, unde vântul puternic ar fi pus în pericol viața schiorilor care ajung pînă la 5-6 m deasupra zăpezii în condiții normale de zbor. În ciuda măsurilor de siguranță, astăzi am avut parte de cîteva căderi spectaculoase.

Parcă prefigurând ce-avea să vină, Otmar Striedinger, primul la start, aproape face șpagatul după ultima poartă și trece linia de sosire pe spate. Airbagul schiorului se declanșează și austriacul se ridică fără vreo zgîrietură serioasă. Coechipierul său, Georg Streitberger, nu avea să fie la fel de norocos. După săritoarea Hausbergkante, la zidul de după podul Red Bull, la o compresie înaintea virajului de stânga, Streitberger a rămas pe cozi, aproape în fund, și pe piciorul din deal și a fost aruncat direct în plasa de protecție. Spre deosebire de coechipierii săi, Georg schiază fără airbag deoarece crede că l-ar încetini. Astăzi, însă, probabil nu i-ar fi fost de mare ajutor. Austriacul a fost scos de pe pârtie cu elicopterul și are două ligamente rupte la genunchi, deci sezonul ăsta e încheiat fără drept de apel. Vorbeam cu Pinguin în timpul cursei și zicea că austriecii parcă-s blestemați cu atîtea accidentări și ratări zilele astea. Speram amândouă că cea a lui Streidinger avea să fie ultima. Din păcate, însă, compresia de la prima poartă după săritoare s-a dovedit a fi mai tare decît cei mai tari. Următorul schior care i-a căzut victimă a fost Hannes Reichelt. Hannes n-a văzut dâmbul, a cărui parte stângă l-a luat pe nepregătite, l-a aruncat în față, austriacul aterizând pe partea dreaptă a corpului după o întoarcere spectaculoasă în aer. Reichelt s-a ridicat din plasele de protecție, spre bucuria publicului, dar a fost transportat la spital pentru ca medicii să se asigure că n-are nici o problemă după ce s-a lovit cu capul de pârtie. S-a dovedit, până la urmă, că austriacul a ieșit cel mai puțin șifonat din lupta cu Streif-ul, însă și el s-a ales cu un edem osos la genunchi. Nu se știe la această oră dacă accidentarea îi va afecta restul sezonului. Pe același dâmb, dar abordând o trasă la extrema dreaptă a zonei de compresie, Aksel Lund Svindal, liderul la zi al clasamentului general și de specialitate, a fost aruncat în față, peste cap, oprindu-se tot în plasa de protecție și bifând a doua accidentare în tot atîtea zile. În primă fază, părea că norvegianul s-a ales doar cu un nas belit și sângerând (probabil de la una din așchiile care i-au zburat din schiuri din cauza violenței impactului cu zăpada dură și înghețată), dar s-a ridicat pe picioarele lui, a salutat publicul și s-a dus să discute cu Hannes Trinkl, unul dintre oficialii FIS responsabili cu probele de viteză. Ulterior, am aflat că Svindal s-a accidentat grav, având ruptură de ligamente încrucișate, care îl scoate din competiții pentru 9-10 luni. Norvegianul va fi operat în această seară. Ce ne facem cu lupta pentru globuri sezonul ăsta rămâne de văzut. După ce doi dintre experții coborârilor cad în același loc, la viteze de peste 120 km/h, începi să te-ntrebi dacă nu cumva e ceva în neregulă cu pârtia. Asta se întreba și Peter Schroecksnadel, președintele federației austriece de schi, care a declarat că el ar fi oprit cursa. Trinkl i-a cerut părerea lui Svindal despre starea zăpezii după Hausbergkante și a decis continuarea competiției.

Nici unul dintre schiorii care au urmat nu mai avea să cadă, însă timpii înregistrați ulterior vorbesc despre o abordare mai prudentă a pârtiei, precum și despre schimbarea în rău a condițiilor meteo. Să spunem doar atât: dintre favoriți unul singur, Adrien Theaux, a reușit clasarea în top 10 și dintre schiorii plecați în cursă după Svindal, doar unul, Marc Gisin, a obținut – surprinzător – un timp de top 5. Cursa lui Vincent Kriechmayr, plecat al 30lea și clasat pe 7, poate dădea speranțe și altor schiori cu numere mari la start, dar organizatorii au hotărât întreruperea competiției (din motive de siguranță, sau așa umblă vorba-n târg) după coborârea austriacului. Zic că e un zvon, sau, în tot cazul, că e discutabil motivul invocat pentru că după Svindal nu a mai căzut nimeni, iar dacă întreruperea cursei era să se realizeze din rațiuni de siguranță, asta ar fi trebuit să se întîmple după căzătura norvegianului, nu după ce pe la start mai trecuseră încă 11 sportivi. Încă n-am văzut vreo poziție oficială din partea FIS, dar vă ținem la curent când apar noi informații. Lista completă a celor 24 de schiori care au terminat coborârea o găsiți aici.

Bun, acum, după ce ne-am vărsat oful și amarul, să vă povestesc totuși câte ceva și despre cursă și despre cei care au reușit să o termine. La urma urmei, victoria lui Peter Fill trebuie sărbătorită că n-are italianul nici o vină pentru prăpădul de pe pârtie.

În coborârea de pe Streif există câteva zone care pot face diferența între victorie și eșec. Pe unele le-am menționat ieri, discutând despre super uriaș. Pe lângă acestea, cele două viraje de sus, Karussell, probabil cel mai celebru din Cupa Mondială și, imediat după el, Steilhang, pot cauza și întârzieri de jumătate de minut dacă nu-s negociate corespunzător. Mai apoi, abilitățile de alunecare se văd pe zona cea mai plată a traseului, unde zăpada proaspăt căzută pe durata întreruperii de după accidentarea lui Reichelt i-a încetinit pe schiorii următori. Săritoarea de la mijlocul coborârii, Seidlalmsprung, ne duce deja în partea de traseu comună cu super uriașul.

Peter Fill a fost printre puținii schiori care n-au făcut nici o eroare majoră în vreunul din punctele cheie ale traseului. Deși vizibilitatea nu era bună nici la coborârea sa, cum avea să declare ulterior italianul, zăpada nu începuse să cadă încă și schiurile au alunecat corespunzător de sus până jos. Fill a mers bine prin virajele se sus, având una din cele mai mari viteze la ieșirea de pe Steilhang. Apoi a evitat cu succes neplăcerile cauzate de compresia de după Hausbergkante și a intrat foarte bine pe traverseu, reușind să nu iasă sub trasă înainte de prima poartă roșie de pe această secțiune, unde alți schiori fie au pierdut mult timp (David Poisson, Marc Gisin, Kjetil Jansrud), fie au ieșit de tot din cursă (Maxence Muzaton). Fill a mers ca la carte și pe ultima porțiune, pe Zielschuss și pe săritoarea finală, cea care a cauzat atâtea bătăi de cap schiorilor în proba de super uriaș de ieri. Întrebat de un reporter al televiziunii suedeze ce îi sfătuiește pe schiorii care așteaptă la start, italianul a declarat: ”Vizibilitatea e proastă, dar toate celelalte condiții sunt bune, așa că ar trebui (ei, schiorii, n.m.) să meargă curajos” (găsiți-mi voi o traducere mai potrivită pentru englezescul ”go for it!” sau măcar numărul de telefon al Irinei Margareta Nistor). Da capo al fine, Peter Fill a făcut exact ce i-a îndemnat și pe ceilalți să încerce și acum poate să sărbătorească.

Chef și voie bună trebuie că o să fie și-n tabăra elvețiană astăzi. După ce la Wengen au cam făcut-o de oaie (să-mi fie iertată exprimarea complet neprofesionistă, dar foarte potrivită în context), elvețienii și-au spălat azi păcatele. Locul 3 obținut de Carlo Janka vine în urma unei curse care, ca și a italianului câștigător azi, nu a avut erori majore. Două poticniri, una pe zona mediană, unde elvețianul a pierdut peste 3 zecimi și una pe porțiunea finală, la ultima săritoare unde trasa nu a fost perfectă și l-a mai costat pe Janka încă 20 de sutimi, au făcut diferența între cei doi. Surpriza cea mai mare a venit, însă, din partea lui Beat Feuz. Elvețianul era în dubiu ieri dacă să participe sau nu astăzi la proba de coborâre, după ce o accidentare mai veche la genunchi continuă să-l necăjească. Rezultatele din antrenamente, unde Feuz nu reușise să urce în primii 20, nu anunțau nimic spectaculos din patea elvețianului, însă Beat a mers astăzi (aproape) ca-n vremurile bune. Feuz a făcut o mică eroare pe Karussell, unde Janka, lider la acel moment, mersese perfect, dar a reușit în restul traseului să recupereze întârzierea față de coechipierul său. Beat a câștigat timp acolo unde Carlo pierduse, adică pe zona mediană a coborârii și pe Zielschuss, mergând fără alte erori în celelalte puncte cheie. După toate problemele pe care le-au avut în ultima vreme și Feuz și Janka, după sezonul slab al echipei elvețieni, e o plăcere să-i vedem astăzi pe cei doi pe podium, în speranța că următoarele curse vor confirma revenirea lor la forma care i-a consacrat. Podiumul lor este dublat azi de rezultatul bun al lui Marc Gisin, care, plecat al 27lea, a reușit să încheie cursa pe 5.

La finalul zilei mă bucur că am avut parte de o coborâre aproape integrală pe Streif, că simpaticul Peter Fill continuă sezonul bun și bifează așa o victorie, că elvețienii se bucură și ei pentru prima dată în acest an. Pe de altă parte, asemeni împăratului care cu un ochi râde și cu altul plânge, aștept vești din taberele austriacă și norvegiană, în speranța că toți cei accidentați astăzi își vor reveni complet. Mâine avem slalom și probabil atât austriecii cât și norvegienii, care au avut cea mai bună clasare astăzi pe 7 (Vincent Kriechmayr) și respectiv 6 (Aleksander Aamodt Kilde), speră într-o zi mai bună și urcări pe podium la proba tehnică.

Svindal – jumătate de misiune îndeplinită la Kitzbuehel în victoria de la Super G


Poate era mai corect să spun o treime de misiune îndeplinită, dar socotim numai probele de astăzi, nu și coborârea de mâine. La super uriaș, Svindal a fost cel mai rapid și singurul care a ajuns jos în mai puțin de 1:12,00, cu un timp de 1:11,79. Mai lent cu 31 de sutimi, Andrew Weibrecht, calul de luptă american, reușește cel mai bun rezultat al sezonului. Favoritul gazdelor, austriacul Hannes Reichelt, încheie super uriașul pe 3, în 1:12,21.

Svindal câștigă super uriașul din Kitzbuehel și conduce la pauză în proba de super combinată (copyright Agence Zoom)

Astăzi la Kitzbuehel se împușcă doi iepuri dintr-o lovitură și se distribuie o puzderie de puncte în Cupa Mondială. Super uriașul proaspăt încheiat contează pentru clasamentul probei de specialitate, dar e și manșa de viteză a Continuă lectura

Svindal iese dintre ceturi ca sa castige in premiera coborarea din Wengen


Pentru prima data in cariera, Aksel Lund Svindal iese triumfator din lupta apriga de pe Lauberhorn, castigand proba de coborare in 1:48:79. Cu doar 19 sutimi mai lent, al doilea astazi este Hannes Reichelt, castigatorul de anul trecut. La mare distanta de castigator (+1,52), pozitia a treia este ocupata de austriacul Klaus Kroell. Clasamentul complet al probei este disponibil aici.

Aksel Lund Svindal incadrat de austriecii Hannes Reichelt si Klaus Kroell in victoria de la Wengen (© Alain Grosclaude)

Dupa cursa spectaculoasa de super combinata, desfasurata ieri in conditii ideale, organizatorii si schiorii au avut astazi de furca, mama natura fiind mai putin cooperanta. De dimineata ninsese la Wengen, vizibilitatea pe Lauberhorn era scazuta, drept care Continuă lectura

Super combinata pentru super coboratori. Jansrud castiga la Wengen


Coboratorii din Cupa Mondiala nu-s niste fapturi fragile si diafane, ba din contra. Pe principiul asta, cand urnesi 100+ kilograme de muschi la vale pe Lauberhorn cu greu le mai opresti. Astazi, vitezistii si-au luat asa un avant in mansa de coborare incat s-au oprit abia pe podiumul super combinatei de la Wengen, in tripleta. Victorios, Kjetil Jansrud a avut un timp cumulat de 2:37:61. Cu doar 4 sutimi mai lent, Svindal a incheiat pe 2, urmat de Adrien Theaux, care a terminat cursa in 2:37:74. Gasiti aici clasamentul final.

Jansrud, Svindal si Theaux – podium in viteza la super combinata de la Wengen (copyright Alexis Boichar, Alain Grosclaude)

Am avut astazi o mansa de slalom cam fara slalomisti, dar cu acrobatii, rasturnari de situatie (si de schiori), dezamagiri si surprize. Vorbeam la pauza ca specialistii in probele tehnice au Continuă lectura

Svindal conduce la pauza in super combinata de la Wengen


Cum era de asteptat, vitezistii au pus stapanire pe Lauberhorn in aceasta dimineata, cu Aksel Lund Svindal in fruntea clasamentului provizoriu al super combinatei din Wengen. Norvegianul a terminat mansa de coborare in 1:48:10, urmat de Adrien Theaux, cu 72 de sutimi mai lent. Pe pozitia a treia la pauza se afla, la egalitate, Hannes Reichelt si Kjetil Jansrud, ambii ajungand jos in 1:49:00. Dintre cei doi, insa, doar norvegianul s-a inscris pentru mansa de slalom, Reichelt facand azi incalzirea pentru coborarea programata maine. Clasamentul complet al primei manse este disponibil aici.

Akesl Lund Svindal conduce dupa mansa de coborare a super combinatei de la Wengen

Pe un traseu care, chiar scurtat fata de coborarea standard, ramane printre cele mai lungi din Cupa Mondiala, vitezistii si-au Continuă lectura

Kristoffersen mai pune o caramida la temelia globului castigand slalomul din Adelboden


Henrik Kristoffersen incheie slalomul de la Adelboden cu un timp cumulat de 1:51:34 si bifeaza a treia vicotorie la aceasta proba in sezonul 2015/2016. In urma sa atat astazi cat si in cursa pentru globul mic de cristal, Marcel Hirscher termina competitia pe 2, cu 6 sutimi mai lent decat norvegian. Treapta a treia a podiumului e ocupata de Alexander Khoroshilov, care ajunge la final in 1:51:94. Clasamentul complet este disponibil aici.

Henrik Kristoffersen obtine a treia victorie a sezonului in slalomul de la Adelboden (© Alexis Boichard/Agence Zoom)

Dupa cum prefiguram la pauza, am avut parte de o mansa secunda cu sare si piper, cu surprize si reveniri spectaculoase, cu multe schimbari de lider si cu tot ce-i mai trebuie unei curse de slalom ca sa ne tina atenti in fata ecranelor. Sa luam lucrurile pe rand, incepand Continuă lectura

Rocada de la Adelboden. Khoroshilov conduce la pauza in cursa de slalom


Cei trei premianti din slalomul de la Santa Caterina conduc dupa prima mansa de la Adelboden. Rusul Alexander Khoroshilov obtine cel mai bun timp, ajungand jos in 55,21. In urma sa, Marcel Hirscher termina prima mansa cu 24 de sutimi mai lent. Contracandidatul sau la globul mic, Henrik Kristoffersen, incheie prima parte a slalomului din Adelboden in 55,53. Lista schiorilor care se califica pentru mansa secunda este disponibila aici.

Ceata in prima mansa a slalomului de la Adelboden (© AP Photo/Giovanni Auletta)

Dupa peripetiile de ieri, cand organizatorii au fost nevoiti sa anuleze uriasul din pricina conditiilor meteo tomnatice, astazi prima mansa a slalomului de pe Chuenisbärgli s-a desfasurat pe ceata si sub o ninsoare abundenta, care a dat de furca Continuă lectura

Svindal castiga coborarea si scrie istorie la Val Gardena


Aksel Lund Svindal reuseste dubla la Val Gardena unde, dupa victoria de ieri de la super urias, norvegianul castiga astazi coborarea in 1:54:80. Cu 43 de sutimi mai lent, francezul Guillermo Fayed incheie pe doi, stricand petrecerea norvegiana si interpunandu-se intre Svindal si Jansrud. Kjetil termina pe a treia pozitie, in 1:55:26. Clasamentul complet este disponibil aici.   

Podium norvegiano-francez in coborarea de la Val Gardena

Competitia de pe partia Saslong din Val Gardena este o cursa clasica in schiul alpin, unde astazi s-a mai scris o pagina de istorie. Norvegianul Aksel Lund Svindal este primul schior care reuseste sa castige super uriasul si coborarea in acelasi sezon, inregistrand totodata prima sa victorie la coborare pe aceast traseu.  Lucrurile puteau cu greu sa fie mai bune pentru Svindal si pentru echipa Norvegiei care a „ras” tot ieri la super urias si-a prins doua locuri pe podium astazi. Povestea cursei, insa, nu e doar despre vikingi.

Coborarea de astazi mi-a amintit, in prima faza, de cele petrecute in Lake Louise: Peter Fill pleaca printre primii si ramane in fruntea clasamentului provizoriu pana cand in competitie intra favoritii. Dupa rezultatul slab de ieri de la super urias, italianul declara ca stie unde a gresit si cum sa-si imbunatateasca parcursul. Pozitia a patra la finalul cursei de astazi este dovada ca Peter Fill s-a tinut de cuvant. Fill a alunecat foarte bine pe platul de sus, a trecut fara probleme si fara intarzieri peste „Camila” si a intrat bine pe Ciaslat. A pierdut ceva timp doar pe abruptul din treimea inferioara, la iesirea spre Schuss. A fost, totodata, si singurul italian din top 10, Dominik Paris reusind o clasare abia pe 13, la egalitate cu Travis Ganong. Doi italieni in top 15 la cursa lor de casa, iata un rezultat nu prea fericit pentru publicul local.

Nici austriecii nu s-au simtit mai bine astazi, ba chiar din contra. Vincent Kriechmayr, cel mai bun dintre ei, a reusit o clasare pe 7, pe 8 situandu-se Max Franz. Max Franz a mers bine mai ales pe portiunea superioara a traseului, a trecut cu brio peste „cocoasele camilei” (cele trei mici saritori din jumatatea de sus, unde abordarea ideala ar fi o saritura cat mai scurta pe primul damb, apoi trecere in zbor peste al doilea cu aterizare pe iesirea din al treilea), dar a pierdut din viteza chiar pe final, la ultima saritoare. Si aici ne oprim cu socotitul austriecilor din top 15. Matthias Mayer, unul dintre favoriti si al patrulea ieri la super urias, a mers bine pe portiunea de sus, dar la virajul orb de dreapta de dupa „Camila” a prins un damb si a zburat aterizand pe mana dreapta si apoi pe spate la peste 100 de kilometri la ora. Austriacul e intreg, s-a ales cu o contuzie la cosul pieptului si medicii spun ca airbag-ul l-a salvat de la o accidentare mult mai dura. Hannes Reichelt a mers ultra prudent si a incheiat la peste doua secunde de castigator, abia pe 26. Singura sa circumstansa atenuanta a fost, poate, faptul ca a plecat in cursa la putin timp dupa caderea lui Mayer, desi accidentul austriacului nu i-a speriat pe toti ceilalti competitori care l-au succedat.

La americani e cu ras si plans. Pe de-o parte Steve Nyman incerca sa repete figura de anul trecut si sa intre si el in cartile de istorie cu a patra victorie in coborarea de pe Saslong. Avand in vedere telul, locul 9 de la final poate fi catalogat drept o dezamagire. Nyman n-a facut vreo eroare majora, dar micile dezechilibrari din portiunea de sus a traseului l-au costat cateva sutimi aici, cateva dincolo si intarzierile s-au tot adunat. Pe de alta parte, daca va uitati la clasament s-ar putea sa credeti ca undeva s-a strecurat o eroare: tanarul american Bryce Bennett, al 57lea la start, a reusit prima clasare in top 10, terminand astazi pe 6. Cum la numere atat de mari de start deja televiziunile vor fi incheiat de mult transmisiunea, nu pot sa va povestesc mare lucru despre performanta americanului. Asteptam o reeditare la cursele urmatoare, ca sa vedem ce-i poate pielea.

O zi buna astazi si pentru canadieni, cu Erik Guay pe 5 si Osborne-Paradis pe 12. Guay a parut mult mai in forma decat in coborarile de la Lake Louise si Beaver Creek, mai stapan pe el si mai curajos, iar reactia lui de bucurie de la final ne da a-ntelege ca incepe sa-si regaseasca forma din trecut, inainte de pauza din sezonul precedent.

Cat despre premianti, Jansrud a intrat primul in cursa, cand Peter Fill inca era in fruntea clasamentului provizoriu. Norvegianul a avut un parcurs bun si constant, castigand timp la fiecare intermediar dupa portiunea plata de la start. Ne-a cam stat inima-n loc o secunda cand la poarta oarba care cu cateva minute inainte il aruncase pe Mayer in afara partiei, Jansrud s-a dezechilibrat la acelasi damb buclucas, dar norvegianul si-a revenit rapid si a reusit sa intre bine pe Ciaslat si sa incheie cursa cu 26 de sutimi mai repede ca Fill. Cu 21 la start, Svindal a plecat nu foarte bine, avand 19 sutimi intarziere dupa platul superior. S-a redresat insa si a atacat apoi pana la final, schiind agresiv si pastrand un contact foarte bun cu zapada, fapt care s-a vazut mai ales la timpul castigat pe zonele cu damburi valurite. Norvegianul a mai pierdut un pic din avantaj pe abruptul de dupa Ciaslat, dar a schiat foarte bine ultima portiune, pe Schuss si prin saritoarea „Tunnel”, ajungand jos cu un avantaj confortabil de 46 de sutimi. Camerele de luat vederi l-au surprins pe Jansrud zambind, aplaudand si dand din cap si din umeri, parca intrebandu-se „si eu ce trebuie sa fac ca sa castig totusi o coborare sezonul asta?”, intrebare pe care probabil si-o pun destui alti schiori avand in vedere cat de bine merge Svindal. Francezul Guillermo Fayed, a intrat in cursa imediat dupa Svindal si s-a mentinut la 15-20 de sutimi in spatele norvegianului pana dupa iesirea din Ciaslat. Apoi pe ultima portiune a lasat mai moale acceleratia, nu a abordat o trasa la fel de directa ca a lui Svindal si a ajuns la ultimul intermediar cu jumatate de secunda intirziere. Pe ultima portiune a recuperat prea putin ca sa-i poata da dureri de cap lui Aksel, dar destul incat sa fie, la mustata, mai rapid decat Jansrud.

Dupa cursa de azi Svindal redevine lider in clasamentul general, iar noi ne mutam peste deal, in Alta Badia, sa-i vedem pe Hirscher si pe urmaritorii sai la urias si sa ne delectam cu experimentul uriasului paralel.

Cum e sa fii in coborare pe Birds of Prey? Asa!


V-ati intrebat vreodata cum ar fi sa schiati pe partia Birds of Prey? Cum ar fi sa fiti in claparii unuia dintre marii competitori ai ultimului deceniu si sa accelerati la vale, spre saritoarea Golden Eagle? Daca da, acum aveti ocazia sa aflati, iar daca nu, poate v-am trezit interestul. Ca sa nu va mai tin in suspans, va invit sa urmariti clipul interactiv facut de cei de la Eurosport si sa cititi povestea lui in cele ce urmeaza. Va recomand amical folosirea castilor, pentru intensificarea senzatiilor tari.

Acum aproape doua saptamani ne-am delectat cu proba de coborare masculina de la Beaver Creek. In timp ce unii se pregateau de competitie, altii se pregateau sa ne ofere un pic de spectacol. Folosind tehnica VR (virtual reality) 360, Bode Miller, alaturi de echipa Eurosport, a filmat niste imagini cu totul speciale. Sa ne-ntelegem: nu-s vreun expert in ale audio-vizualului, asa ca o sa va povestesc ca pentru prieteni. Tehnica asta presupune filmarea si procesarea imaginilor in asa fel incat sa ofere o vedere la 360 de grade a spatiului inregistrat de catre camere. Ulterior, asta permite celui care urmareste videoclipul sa interactioneze cu ceea ce vede, ca si cind s-ar afla in spatiul filmat. Lui Bode Miller i-au montat, pe langa standard (de exemplu pe casca sau pe piept) o camera pe capatul mai lat al batului de schi si i-au explicat cum anume poate sa se miste in asa fel incat sa capteze o imagine care sa permita ulterior privitorului o experienta cat mai aproape de realitatea din teren.

Bun, acum dincolo de partea tehnica a problemei, a urmat distractia. Bode Miller s-a dus pe partie sa-si vada de filmatul lui in ziua ultimului antrenament la coborare. In zona startului, se antrena de zor Aksel Lund Svindal care, vazandu-l pe american echipat si gata sa plece la vale, l-a intrebat usor nelinistit si fastacit daca are si el de gand sa concureze (deh, Bode nu e deloc un adversar de neglijat, aparent nici cand sta pe tusa). Miller i-a explicat, razand strengareste, ca nu concureaza, dar va filma cu o camera speciala, care ”ma face mai frumos (handsome), ma transforma in Photoshop din mers, pe masura ce schiez”. Nu-s in masura sa judec cat de Fat-Frumos e Bode Miller pe filmare, dar precis rezultatul muncii celor care au venit cu ideea si cu executia e spectaculos si nu stiu voi, dar eu nu ma astept sa ajung vreodata mai aproape de senzatia unei coborari pe Birds of Prey.

Ca post scriptum, de aproape doua saptamani promit ca va spun si voua despre filmarea asta. Am reusit azi intr-un final, dar ziua asta e speciala din cu totul alte motive, anume pentru ca sarbatorim un pinguin de partie, caruia eu una ii urez cu tot dragul la multi ani, schiuri ceruite si la cat mai multe povesti pe partieeeee!

Cand norocul si tehnica nu ajung, sau cum a castigat Kristoffersen slalomul de la Val d’Isère


Henrik Kristoffersen a reusit sa-si mentina avantajul din prima mansa si a castigat slalomul de la Val d’Isère cu un timp cumulat de 1:38:87 si al doilea timp al mansei secunde. Norvegianul a triumfat in ciuda mansei spectaculoase facute de Marcel Hirscher, care a incheiat al doilea, in 1:39:96. A treia pozitie ii revine lui Felix Neureuther cu o secunda si 46 de sutimi mai lent decit Kristoffersen. Rezultatele finale sunt disponibile aici.

Henrik Kristoffersen castiga slalomul de la Val d’Isère (© Alain Grosclaude)

Indiferent cine castiga cursa, daca e vorba de o proba tehnica prestatia lui Marcel Hirscher va fi parte din discutie. Pe o partie dificila, cu un parcurs foarte virajat, tehnic si cu multe ruperi de ritm, austriacul a facut o prima mansa departe de nivelul cu care ne-a invatat si bucurat de atatea ori si a incheiat pe 8 la pauza, la peste o secunda si jumatate in spatele liderului. Partia montata in mansa secunda a fost mai in Continuă lectura