Clasamentul final al slalomului masculin din Aspen


1. Andre Myhrer (SWE) 1:27.97
2. Felix Neureuther (GER) 1:28.11
3. Michael Matt (AUT) 1:28.12

Continuă lectura

Anunțuri

Gala slalomului masculin


O fi sfârşitul sezonului, dar slalomiştii au oferit astăzi în Aspen o manşă plină de artificii. Nici unul din schiorii din grupa de elită nu s-a culcat pe o ureche, rezultând o cursă palpitantă, de o calitate impresionantă.

Nathan Bilow / AP Photo

Activi şi agili, primii şase au prezentat manşe demonstrative, numai bune de spectacol, despărţiţi la final de doar 26 de sutimi. Stefano Gross a fost cel mai agil dintre ei. Michael Matt, la prima apariţie în grupa celor şapte fantastici, a ţâşnit ca nici un altul prin verticale. Henrik Kristoffersen a schiat solid şi curat, fără să poată ataca, fiindcă la primul schior (a avut numărul 1), stratul superficial de zăpadă muiată nu fusese încă îndepărtat. Felix Neureuther s-a prezentat sprinţar, suferind un pic pe final de la acelaşi fenomen ca Henrik. Manfred Mölgg a prezentat din nou slalomul care i-a adus podiumuri în acest sezon. Iar Alexander Khoroshilov s-a lăsat doar un pic mai prejos.

Apoi a venit campionul, a epuizat încă o dată superlativele, precis, tăios, şi accelerând după absolut fiecare viraj. Marcel Hirscher a ridicat ştacheta la 35 de sutimi deasupra colegilor din elită şi a sufocat îndoielile celor care poate îl mai vedeau pe Henrik campion neîncoronat.

Scenariu perfect pentru finală, ca într-un film pus să smulgă de la toţi spectatorii câte un oftat de satisfacţie.

Dar cineva a uitat să i-l dea spre citire lui Andre Myhrer, căruia de cum a văzut zăpada de primăvară şi şanţurile din jurul porţilor i-au sclipit ochii de bucurie. Aici se simte el ca peştele în apă. De atâta entuziasm aproape l-a detronat pe rege. Doar 8 sutimi sunt între ei. Marcel Hirscher va trebui prin urmare să ne încânte din nou cu perfecţiunea cu care foarfecă porţile. Altfel riscă să nu câştige şi azi.

Tessa timorată, Mika înfrânată


Lupta pentru globuri, zăpada, traseul dificil, altitudinea, toate şi-au pus amprenta astăzi în Aspen asupra duelului semi-decis pentru ultimul trofeu neacordat al sezonului. Pe vremea când încă mai concura, Maria Riesch a spus o dată că abia aşteaptă să treacă uriaşul din Aspen. Atunci poate spune că gata, ce-a fost mai dificil, a trecut.

Nathan Bilow / AP Photo

Pentru noi nu este transparent cât de dificil este acest uriaş. Dar terenul este tare abrupt, ceea ce se vede când cineva cade şi abia se poate opri din alunecare, iar profilul pistei nu lasă loc pentru nici un moment de respiro. Pista curge, şi scoate dâmburi în cale, oprind în faşă încercările de relaxare.

Viktoria Rebensburg a deschi manşa, şi a mers aproape perfect. Marta Bassino a întrecut-o la început, apoi s-a dezechilibrat uşor şi n-a mai putut decât s-o egaleze pe nemţoică.

Poate dacă n-ar fi câştigat deja globul mare, Mika ar mai găsi tăciuni care să-i mărească vâlvătaia ambiţiei. Dar în acest weekend americanca nu pare să găsească resurse suficiente de atac. Dacă ieri la slalom a adormit pe finaluri, astăzi startul i-a fost prudent şi şi-a amintit abia după jumătate că are nevoie de victorie pentru a păstra şanse la globul disciplinei. Când a atacat, le-a trimis pe cele două la patru zecimi în spate. Cursele sunt însă evaluate în întregime, iar la total Mika a salvat o singură sutime.

Tessa ştie că un loc 12 îi este suficient pentru a nu fi întrecută. Gândul acesta s-a citit în tot ce a făcut azi pe traseu. Cuminte, atentă doar să nu iasă de pe traseu, franţuzoaica n-a riscat deloc şi a acumulat o întârziere nedemnă de o campioană. Dar victoria de azi pare să fie cioara de pe gard, iar trofeul e vrabia din mână.

Singura care pare să nu fi aflat că azi e ultima zi de şcoală, şi a stat cu mâna pe sus de la start până la finiş, dornică să ne împărtăşească tot ce a învăţat, e Federica Brignone. Italianca a schiat de parcă azi s-ar împărţi medalii olimpice. Iar condiţiile n-au fost deloc uşoare. A riscat totul şi şi-a permis să şi greşească pe final fără a periclita avantajul de aproape o secundă. Greu de imaginat că Mika o mai poate într-adevăr depăşi.