Reprezentativ

Minciuna federală poartă fustă scurtă


Update: După audiențe si negocieri ieri la Ministerul Sporturilor și la guvern, federația și-a schimbat poziția în privința Aniei Caill și azi a înscris-o în sfârșit la Mondiale.

Articolul original:

Și știți cum e, cu ochii la minijupă nu mai contează dacă-s picioarele lungi sau scurte. Se plimbă minciuna prin toată țara, din birourile COSR și ale Ministerului Sportului până în casele noastre având trecerea facilitată de reproducerea ei în mass-media.

S-a împământenit în presa noastră preasfântul drept la replică. Nu-i neapărat rău, însă nu ar trebui să înlocuiască niciodată o verificare corectă a situației. Altfel rămâne bârfă instituționalizată, ăla a zis una, celălalt a zis alta și în această gâlceavă ordinară victimele nu au nici o șansă, deoarece acuzații au întotdeauna al doilea cuvânt, cel care rămâne.

Se pare că nu toată lumea a observat, dar trăim vremuri în care căutarea de informații a devenit floare la ureche. Și ce facem noi atunci? Păi dacă tot suntem la un click distanță de adevăr, ce sens are să mai deschidem linkul. Lărgim urechea în direcția din care vine bârfa, că sigur a verificat altcineva dacă-i gogonată spusa, Continuă lectura

Ania înainte de Jocuri


Atunci când federația „a uitat” s-o înscrie la timp pentru cursele din Lake Louise, Ania Caill s-a necăjit tare. Făcuse inclusiv aranjamente pentru antrenamente neoficiale. S-ar fi lipit la câte o echipă și ar fi schiat și ea pe traseul de coborâre amenajat pentru restul lumii. Avea de gând să testeze schiurile în condiții de zăpadă diferite, să își poată face mai bine strategia în concursuri. Nu că ar avea multe perechi. „Cum voi schia la Jocurile Olimpice dacă voi vedea o săritoare adevărată abia în Cortina?” a întrebat ea descurajată.

Image may contain: one or more people and outdoor

Pentru toți schiorii de nivel înalt, săptămânile din Lake Louise și antrenamentele pe care le fac zilnic la viteză sunt fundamentul pe care le stă sezonul. Ania a fost obligată să sară peste el. S-a lipit de echipa Andorrei, pentru că cei de acolo au zis, ok, poate veni să se antreneze pe traseele noastre, dar nu o antrenăm noi. A călătorit cu ei prin Europa, apoi și-a luat programul în propriile mâini și a încercat să se pregătească pe cât a fost posibil. Să reținem: Continuă lectura

Absconsele influențe ale banilor


Vineri după ce nu s-a putut ține manșa de super-G a combinatei, juriul FIS a decis să considere super-uriașul de sâmbătă de două ori. Ca întrecere de sine stătătoare, dar și ca manșă secundă pentru combinată. Echipele au fost anunțate și totul a părut decis. Atâta doar că au intervenit organizatorii/sponsorii.

Cum? Să dăm premii duble pentru o singură cursă? În nici un caz, au spus ei și au rămas pe poziții toată după amiaza. În joc este de fapt ce Continuă lectura

Schiorii noştri, singurele luminiţe în bezna schiului alpin românesc


Sezon de sezon, schiorii români au o unica şansă de ieşire la lumina rampei: la Campionate Mondiale, respectiv Jocuri Olimpice. Ochii publicului sunt doar atunci aţintiţi asupra lor şi cum de fiecare dată clasările, dacă ajung să se claseze, sunt în partea inferioară, tot oprobriul acestui public li se varsă în cap. Logic, căci ei sunt partea vizibilă a icebergului aproape complet scufundat, numit schi alpin românesc, dar nedrept.

Foto: facebook - Teleferic Grand Hotel

Da, sportul acesta atât de drag nouă, celor care ţinem în viaţă acest blog, dar şi vouă, celor care îl citiţi, este jos. Foarte jos chiar. Motivele sunt multe. Dacă mi-aş pune mintea cred că aş putea scrie un mic tom cu lucrurile care nu funcţionează cum trebuie în România, dar în mare totul se rezumă la Continuă lectura

Harnicii federali


Poza de mai jos apare la ştirea cu viitorul Congresul FIS nu doar pe site-ul oficial al federaţiei internaţionale. Mai toate ştirile ce au anunţat a 50-a întrunire a şefilor responsabili de majoritatea sporturilor pe scânduri au pus poza cap de afiş, în contrast cu agenda bogată de lucru. Serios? Mergeţi acolo şi vreţi să vă credem că munciţi?

Cancun, Mexic – locul de desfăşurare al celui de-al 50-lea Congres FIS

Dar iată că schimbările pregătite sunt mai multe ca niciodată. Staţiuni noi vor găzdui Cupa Mondială, schiurile noi redevin schiurile vechi, o cursă legendară va dispărea din calendar, la fel şi una fantomă, la viteză numerele se vor împărţi după un nou algoritm, iar băieţii vor primi un preludiu de vacanţă înainte de finalele sezonului. Asta ar fi pe Continuă lectura

Improbabilii norvegieni: Jansrud a invins in slalomul urias paralel in fata lui Svindal


Aksel Lund Svindal si Kjetil Jansrud au primit drept de participare la prima etapa de slalom urias paralel din istorie de pe primele doua locuri din cele patru prevazute pentru pentru cei mai buni all-arounderi ai Cupei Mondiale. Restul de 28 de competitori au fost specialisti – pe termen lung sau doar in prima mansa a etapei de duminica – ai uriasului clasic. Totusi, contrar oricarei logici bazate doar pe aceste fapte, cei doi norvegieni au disputat finala intrecerii. Si contrar trendului de pana acum, Jansrud si-a invins colegul clar, cu un avans de 22 de sutimi. Finala mica, ce i-a avut drept protagonisti pe Andre Myhrer si pe necunoscutul neamt Dominik Schwaiger, i-a dat castig de cauza suedezului.

Nu-i ski cross, e schi alpin: duelul Schwaiger-Pinturault din sferturi

Neserioasa, asa as califica competitia desfasurata in nocturna in Alta Badia la o zi dupa clasica slalomului urias de pe Gran Risa. Farsa e alt cuvant potrivit. De obicei incerc sa privesc cu ingaduinta Continuă lectura

S-au pripit


Asa cum remarca si un cititor, directorii de cursa s-au pripit cand dupa inspectia de joia trecuta au anulat slalomurile din Levi. E adevarat ca si scepticismul organizatorilor a contribuit la aceasta. Prognoza meteo anunta temperaturi negative incepand cu ziua inspectiei. Acestea au intarziat si lumea s-a speriat. A doua zi, finalandezii au regretat deja anularea. Primii fulgi pornisera sa se legene spre partii. Acum Levi arata asa:

Iarna a venit in Levi la timp, oficialii FIS n-au avut insa rabdare

Numai bun pentru niste slalomuri maine si poimaine, nu credeti?

Din ceea ce s-a intamplat ulterior, a reiesit clar cine nu si-a dorit cursele. In vreme ce Continuă lectura

Anna Fenninger fata in fata cu federatia


Conflictele din schi se petrec si se rezolva de obicei undeva in culise. Dar cu o luna jumatate in urma, cel nascut probabil acum cativa ani intre Anna Fenninger si federatia austriaca de schi, a izbucnit la vedere dupa ce un email trimis de campioana Cupei Mondiale a transpirat in presa.

Anna Fenninger vs. Peter Schröcksnadel (© dpa/AZ)

Anna amenintase cu retragerea din federatie, motivele supararii fiind pretentia oficialilor de a renunta la manager, precum si lasarea in aer a cererii Annei de a-i fi asigurat un preparator fizic permanent.

Federatia a negat ca i-ar fi cerut vreodata renuntarea la manager si a insistat ca ii asigura cele mai bune conditii, deci Anna n-ar avea motiv sa astepte finantarea unei persoane suplimentare in echipa ce o pregateste.

Galceava aceasta a adus in prim plan cateva aspecte mai putin cunoscute din regulamentul schiului alpin. Un lant al dependentelor ce ii leaga pe schiori fedeles si ii mentine la buna vointa a federatiilor proprii. Nici un schior nu are dreptul sa participe la concursuri fara a detine o licenta. Aceasta poate fi acordata doar de catre federatia nationala. La schimb pentru licenta, schiorul este obligat sa cedeze federatiei toate drepturile de imagine. Federatia nationala este singura care decide cati bani din sponsorizari revin sportivului.

Elvetienii isi lasa schiorii sa-si caute singuri sponsori, cu restrictii, primind 10% din toate contractele incheiate de acestia. In Austria in schimb, federatia este cea care aduce sponsori schiorilor, comisioanele incasate devenind astfel invizibile din afara. In ultimii ani s-a intamplat tot mai des ca schiorii sa intre in clinciuri cu federatia austriaca, ceea ce a facut ca din ce in ce mai multi avocati sa analizeze paragrafele regulamentelor FIS. Nu putini sunt cei care au ajuns la concluzia ca in actuala forma, unele articole incalca drepturi fundamentale ale sportivilor. Dincolo de concluzii nu s-a mai mers insa, caci fiecare client schior a fost constient ca implicarea intr-o lupta juridica va echivala cu renuntarea la performanta.

Intrebat ce parere are despre conflictul dintre Anna si federatie, Aksel Lund Svindal a punctat excelent esentialul: „Ca fotbalist, daca esti nemultumit de clubul la care activezi, te muti la altul. La schi nu exista aceasta posibilitate.” Schimbarea natiunii reprezentate ar veni la pachet cu o suspendare de 2 ani, iar varianta independentei nu exista. In practica mai exista varianta unui compromis: nu ne placem unii pe altii, voi imi dati licenta, eu ma antrenez cu propria echipa. Aceasta este varianta de avarie la care au recurs Lara Gut si Tina Maze. Compromisul acesta nu garanteaza insa neimplicarea federatiei. Elvetienii au suspendat-o pe Lara acum cativa ani la doua curse de Cupa Mondiala pentru ca nu purtase la inspectia traseului insemnele sponsorilor federali la vedere pe jacheta.

Revenind la Anna si povestea ei, din afara ar putea parea ca nationalitatea germana a managerului Klaus Kärcher este factorul deranjant. Insa declaratiile presedintelui Peter Schröcksnadel, nu lasa loc la interpretari. Toti managerii schiorilor austrieci le stau ca ghimpii in cele mai incomode locuri. Citat de la ultima lui conferinta de presa: „in schiul alpin nu e loc pentru manageri.” Probabil tocmai de aceea, in urma cu un an i s-a cerut si lui Marcel Hirscher sa renunte la manager, lucru pe care colegul de fapte sportive al Annei l-a acceptat la vremea respectiva poate nu cu placere, dar fara galagie.

Nu ma voi intinde cu relatarea prea mult, caci sunt prea multe ite de descalcit, iar pentru o parere avizata e nevoie si de cunostinte juridice. Dar nu ma pot limita nici la un rezumat foarte scurt. Voi puncta cronologia momentelor importante din acest conflict, insotite de cateva fapte, plus niste sublinieri personale.

Pe langa problema managerului si a maririi echipei care o pregateste, a mai existat un punct nevralgic in relatia dintre Anna si federatie, si anume colaborarea ei cu Mercedes. Atat federatia austriaca, cat si Cupa Mondiala sunt sponsorizate de Audi, contractul excluzand colaborarile cu firme rivale. Datorita clauzei de „proprietate” a federatiilor asupra propriilor schiori, un astfel de contract asigura sponsorului monopol si cand e vorba de fiecare sportiv in parte.

Mai clar, Anna Fenninger nu are voie sa faca reclama nici unei alte firme constructoare de masini.

De trei ani de zile, Anna a sperat ca Audi sa o contacteze pentru un contract de sponsorizare privat. Nu s-a intamplat, caci persoana de contact pentru Audi este Peter Schröcksnadel, presedintele federatiei austriece. Chiar daca acesta intermediaza uneori contracte intre sponsorii federatiei si schiori in privat, regula este mentinerea la distanta. Caci sponsor, sponsor, dar sacul cu euro are fund. Toti banii investiti in sustinerea unei singure persoane sunt bani fara de care ramane federatia.

In general mecanismul lucreaza de fapt bine. Sponsorii platesc sume mari, primesc imagine datorita schiorilor de varf, iar banii ajung la toti componentii echipelor nationale, asigurandu-se astfel continuitate in performanta. O idee pe care mi-ar placea sa o vad functionand si la FRSB.

Dar este la fel de adevarat, ca schiori ca Anna sau Marcel sunt indreptatiti sa astepte castiguri consistente, tinand cont ca performantele lor sunt fara exagerare exceptionale.

Managerul Annei este in foarte bune relatii cu cei de la Mercedes si de trei ani incearca sa gaseasca o portita prin care austriaca sa colaboreze cu ei. Probabil dupa indelunga chibzuire, le-a venit ideea. Colaborarea nu va fi cu Anna schioara, ci cu Anna necunoscuta de rand. Si nu va fi o sponsorizare directa, ci o sustinere a activitatilor ei de binefacere, in cadrul campaniei de salvare a gheparzilor de la extinctie si de colaborare cu fundatia Laureus, Mercedes fiind sponsorul oficial al acestora din urma.

Lasand la o parte chitibusurile juridice, este probabil evident pentru toata lumea ca imaginea Annei Fenninger este batuta in cuie de cariera si palmaresul sportiv. E un pic naiv ca cineva sa sustina ca sponsorizarea a venit pentru persoana privata Anna si nu pentru cea publica, chiar daca exista pe piata produse promovate de niste anonime fete frumoase.

Cu aceasta devine clar ca nu putem sa-i pictam pe federalii austrieci in negru taciune si pe Anna in Alba ca Zapada, chiar daca a avut motive pentru a recurge la incalcarea contractului ei cu federatia.

Evenimentele in ordinea in care s-au petrecut ar fi urmatoarele:

  • in 11 mai a aparut in presa mailul scris de Anna, adresat persoanelor cu functii de decizie din federatie, in care ameninta cu retragerea daca acestia nu renunta la presiunile in privinta managerului ei si daca nu-i asigura conditiile de pregatire pe care le doreste ea.
  • au urmat cateva zile in care:
    • Anna s-a aratat indignata (cu intarziere de o zi totusi) de aparitia in presa a unui mesaj personal;
    • antrenorul echipei feminine de schi si-a exprimat ingrijorarea ca amenintarea Annei va deveni realitate;
    • federalii au contestat acuzatiile (care pana la urma s-au dovedit adevarate);
    • federalii au acuzat tabara Annei de scurgerea in presa, sustinand ca mailul a fost trimis de la o adresa germana;
    • a iesit la iveala adresa reala de la care fusese forwardat mailul Annei, o adresa austriaca;
    • Anna a parasit inainte de vreme cantonamentul din Cipru impreuna cu fizio-terapeutul ei;
    • au circulat tot soiul de idei si zvonuri, inclusiv despre mutarea Annei in alta tara.
  • in 17 mai Anna s-a vazut nevoita sa exprime o parere oficiala: singurul lucru pe care si l-a dorit a fost sa ii oblige pe federali sa se aseze cu ea la discutii pentru clarificarea tuturor punctelor ce o supara. In plus, este austriaca si asa va ramane pe viata. Daca nu va putea concura pentru Austria se va retrage si gata. Formarea unei echipe private ar implica prea multe tracasari pentru ea si nu o vede drept o solutie fezabila.
  • in urmatoarele saptamani au urmat negocieri intre capii federatiei si Anna & manager. Presedintele s-a tinut in tot acest timp departe. N-a fost accesibil deloc presei. Anna a solicitat prezenta avocatului ei la intalnirea cu federalii, acestia au refuzat in prima instanta, dar pana la urma au acceptat sa vina si ei cu unul dintre avocatii federatiei.
  • in 10 iunie, s-a tinut aceasta intalnire in secret. Extrem de lunga. A devenit publica abia dupa anuntarea rezultatelor de cele doua parti reunite. In mare Anna obtinuse aproape tot ce-si dorise. Federatia ii accepta managerul, fizio-terapeutul urma sa se ocupe de ea intregul an, cu contract stabil, plata lui urmand sa se faca jumi-juma de catre Anna si federatie.
  • in 15 iunie Mercedes a publicat intr-o revista prima imagine din campania cu Anna.

    • imediat dupa, federalii care fusesera prezenti la discutie au declarat ca sunt revoltati de nerusinarea actiunii. Desigur managerul a fost invinuit, Anna fiind doar „prost sfatuita”. Peter Schröcksnadel, presedintele de negasit pana atunci, a luat pentru prima data cuvantul anuntand ca Anna mai are o singura de scapare, si anume incetarea imediata a campaniei Mercedes. Altfel va suporta consecintele.
    • in 16 iunie, Mercedes a anuntat ca inchide campania cu Anna, ca nu si-au dorit sa-i pericliteze cariera si ca singura lor colaborare este in legatura cu activitatile ei de binefacere.
    • in aceeasi seara, Anna, evident la capatul resurselor de rabdare si nervi a publicat un mesaj pe facebook in care isi exprima exasperarea, oboseala si neintelegerea ca dupa 7 ore de discutii, care au cuprins inclusiv colaborarea ei cu Mercedes, acum participantii se prefac ca n-au auzit niciodata de asta. In plus il acuza pe presedintele federal de o gramada de pacate, printre care si discriminarea femeilor.
    • a doua zi au aterizat la unul dintre ziarele din Austria, doua variante ale procesului verbal. Varianta Annei, in care mentionarea colaborarii cu Mercedes nu primeste nici o replica si varianta federatiei, in care dupa aceasta mentiune apar cateva fraze in care se spune ca federatia considera colaborarea ca inacceptabila. Timpii folositi in paragrafele suplimentare indica o completare ulterioara semnarii.
    • Peter Schröcksnadel convoaca presa pentru 18 iunie, la ora 10:30. Se speculeaza ca va anunta suspendarea Annei.
    • Dupa mai bine de o luna de la lansarea scandalului, in 18 iunie la 9:13 Mika Shiffrin devine prima schioara care anunta sustinerea totala a Annei.
    • Punctual, Peter Schröcksnadel incepe conferinta la 10:30. Dupa un preambul cu apa in piua pe tema cat de bun este el si ce de a realizat in iarna trecuta, plus un scurt apel la compasiunea noastra pentru un om batran care a trebuit sa se interneze in spital de cate  necazuri i-au fost provocate in ultima luna, presedintele a anuntat jovial ca Anna si-a cerut scuze pentru mesajul acid de pe facebook si ramane in echipa nationala a Austriei. Intalnirea intre patru ochi ar fi avut loc cu o zi inainte, intermediata de reprezentantul Head, unul dintre marii perdanti in cazul nereconcilierii. Printre alte lucruri mentionate fie in discursul pregatit, fie ca raspuns la intrebarile jurnalistilor, au mai fost: retragerea managerului Annei, tacerea Annei in urmatoarea perioada, negarea acuzatiei de discriminare. Dimpotriva, el a revitalizat schiul feminin in anii ’90 cand nimeni nu mai vroia sa il urmareasca.
    • In momentul in care presedintele anunta imblanzirea Annei si impacarea, aceasta sharuia mesajul Mikai
  • La mai putin de 48 de ore de la conferinta de presa, dis de dimineata, Anna a luat din nou cuvantul, rugandu-si suporterii sa nu se dezica de ea, caci nu si-a incalcat principiile, dar cand nu este loc de dialog, pentru a avansa e nevoie de compromisuri. Telul ei nu fusese sa castige o lupta, ci sa se asigure ca se va putea pregati in conditiile pe care le considera necesare.

Acestea au fost intamplarile si declaratiile. Anna Fenninger nu a sters nici pana in ziua de astazi mesajul acuzator de pe facebook la adresa capilor federatiei in frunte cu presedintele. Managerul ei a anuntat imediat dupa conferinta de presa ca ramane mai departe managerul Annei si anuntul demiterii lui e fals. Lui Marcel Hirscher, care in ultimii doi ani a avut performante egale cu ale Annei (cu globul mic suplimentar al lui Marcel inlocuit de Anna prin medalii la JO si CM) i se asigura o echipa de antrenori cu cel putin doua persoane mai mare decat a Annei, echipa platita integral de federatie. Peter Schröcksnadel a incheiat conferinta de presa spunand ceva ce s-ar traduce: nu sunt misogin, dar femeile nu stiu ce vorbesc. In afara Mikai, doar Aksel Lund Svindal si-a mai exprimat sustinerea fata de Anna, considerand ca ridicarea ei impotriva federatiei ii va ajuta si inspira pe toti schiorii.

In incheiere, iata un interviu al presedintelui, acordat elvetienilor dupa conferinta de presa. Ca sa-l „simtiti” putin pe cel considerat in Austria „cel mai puternic om din sport”. Incepe la secunda 55.

Dar noi, noi cu cine semanam?


Bun. Federalii nu ne plac si avem multe argumente care nu-i arata deloc frumosi. Ca de exemplu plecarea din tara a lui Edit. Si atunci, putem face ceva?

Teoretic nu avem voie sa spunem nu fara a incerca macar o schimbare. Dar trebuie sa reformulam intrebarea. Cine poate face ceva?

Aici e baiul. Cand au fost alegerile de a ajuns Puiu Gaspar secretar al federatiei in locul lui Constantin Arghiropol, a concurat singur pentru acest post. Nimeni nu s-a infipt la hamul federatiei, Continuă lectura

Pe la noi prin pepiniera: despre bunele intentii si cum se pregatesc juniorii de FOTE


Se misca greu lucrurile in Federatia Romana de Schi si Biatlon, dar se misca. Celor trei schiori care ne reprezinta in intrecerile mari, Alexandru Barbu, Ania Caill si Ionica Achiriloaie, nu li s-a retras sprijinul, desi suntem abia la inceputul unui ciclu olimpic. Nu sunt rasfatati, insa nici neglijati. Salutara este flexibilitatea in aranjamentele de calatorie si sedere la evenimentele mari. La JO s-a mers in grup, s-a revenit in grup, ignorand specializarile schiorilor si calendarul de concursuri, care, vai noua, a omis sa tina cont de imobilitatea administrativa romaneasca. In plus, iarna aceasta toti trei isi vor putea duce antrenorii peste Ocean, la Campionatele Mondiale, fara a-si gauri conturile personale.

Dar cel mai frumos suna initiativa destinata urmasilor celor trei. Avem din nou o iarna cu FOTE. In Austria si Liechtenstein de data aceasta. Pentru care ne pregatim si noi! Asa ca in toamna (noiembrie) au fost stransi copiii potriviti ca varsta, nascuti in 1997-1998, si impreuna cu un antrenor, au fost trimisi in Austria, intr-un cantonament comun. De fapt au fost mai multi copii si mai multi antrenori, dar nu vreau sa divaghez. In lotul FOTE avem 10 copii plus un antrenor.

Timea Binder, Ilinca Bunea, Andra Caill, Mara Ciobanu si Luisa Narea sunt fetele. Attila Bencze, Andrei Cojanu, Bogdan Costea, Sebastian Grosu, Alin Tulburean sunt baietii. Dintre ei vor fi alesi la final cei cu sansele cele mai mari pentru o reprezentare cat mai frumoasa a Romaniei!

Vremea n-a tinut cu ei, dar copiii tot s-au bucurat de sansa de a fi pe zapada.

Stati, sa nu ne grabim. E un prim pas, si e bun. Dupa el a urmat un moment de orbecaiala. Sa nu ne panicam, vor mai veni si altele. Unele firesti, altele care ar putea fi evitate cu o farama de bunavointa.

Romania are alocate cate patru locuri pentru festivalul sportului tineresc european. Patru pentru fete, patru pentru baieti. Federatia a decis sa trimita doi. Fara a Continuă lectura