A nins mult zilele acestea în Austria, iar standardele actuale de preparare a pistelor nu mai iau în considerare retasarea zăpezii noi. Ea trebuie îndepărtată de pe pârtia preparată anterior. Munţi întregi de zăpadă trebuie să dispară de acolo. Organizatorii au făcut tot ce au putut. Dar pista nu e farmacie şi urme ale ninsorilor recente tot au rămas pe alocuri. Pentru fetele care au ajuns cu bine jos, pista a arătat excelent. Compactă, tare, pe alocuri chiar cu gheaţă. Dar e suficientă o groapă pentru ca cineva să se accidenteze, mai ales în condiţiile de lumină difuză ce au stăpânit traseul. Azi, la antrenamentul programat înainte de cursă, au fost cel puţin două gropi.
La prima, Nadia Fanchini, a ajuns în şpagat, iar când a lovit zăpada, a fost aruncată în sus, dată peste cap de câteva ori, inclusiv când a ajuns în plase. A rămas în fund în zăpadă, de unde a strigat de câteva ori după ajutor. Încercarea de a o ridica în picioare n-a fost încununată de succes. Umblă vorba că ar fi afectat un genunchi şi un umăr. Mie mi-a arătat foarte urât ce s-a întâmplat cu bazinul ei.
A doua groapă s-a nimerit în calea lui Edit. Piciorul stâng i-a zburat în lateral, lăsând toate presiunea pe genunchiul drept, apoi a fost şi ea aruncată înainte, căzând în cap. Minunea cea mare este că nu şi-a pierdut cunoştinţa. Când au ajuns ajutoarele la ea, au ridicat-o în şezut, iar ea, încă groggy, a început să scâncească ţinându-se de genunchiul drept.
Amândouă fetele au fost transportate cu elicopterul la spital.
Vă voi ţine la curent cu starea lor şi gravitatea accidentărilor.
Schi alpin. Deocamdata. 