Arhive etichetă pentru Ania Caill

Minciuna federală poartă fustă scurtă


Update: După audiențe si negocieri ieri la Ministerul Sporturilor și la guvern, federația și-a schimbat poziția în privința Aniei Caill și azi a înscris-o în sfârșit la Mondiale.

Articolul original:

Și știți cum e, cu ochii la minijupă nu mai contează dacă-s picioarele lungi sau scurte. Se plimbă minciuna prin toată țara, din birourile COSR și ale Ministerului Sportului până în casele noastre având trecerea facilitată de reproducerea ei în mass-media.

S-a împământenit în presa noastră preasfântul drept la replică. Nu-i neapărat rău, însă nu ar trebui să înlocuiască niciodată o verificare corectă a situației. Altfel rămâne bârfă instituționalizată, ăla a zis una, celălalt a zis alta și în această gâlceavă ordinară victimele nu au nici o șansă, deoarece acuzații au întotdeauna al doilea cuvânt, cel care rămâne.

Se pare că nu toată lumea a observat, dar trăim vremuri în care căutarea de informații a devenit floare la ureche. Și ce facem noi atunci? Păi dacă tot suntem la un click distanță de adevăr, ce sens are să mai deschidem linkul. Lărgim urechea în direcția din care vine bârfa, că sigur a verificat altcineva dacă-i gogonată spusa, Continuă lectura →

Publicitate

Elvețienii la putere


Aceasta a fost știrea săptămânii după rezultatele din Madonna: Elveția a întrecut Austria în clasamentul pe națiuni. Păi da, cu cinci schiori făcând puncte, dintre care Daniel Yule a adunat maximul posibil, iar Tanguy Nef a adunat și el aproape mai mult decât cei doi austrieci pe care îi regăsim în clasament, nu e de mirare, mai ales că rezultatul nu este o excepție. Marcel Hirscher a mascat opt ani de zile o boală cronică de care roș-alb-roșii au tot suferit în disciplinele tehnice. Acum nu o mai poate ascunde nimic și e foarte posibil să-i vedem în continuare suferind. Adelboden a fost prolific pentru Marcel, dar nu și pentru colegii care ar trebui să ducă acum ștafeta mai departe. Ultima dată când Hirscher nu a urcat pe podium în stațiunea elvețiană a fost acum 10 ani! Învingătorul austriac de atunci se numea Benjamin Raich. După acea victorie a lui Benni, doar trei clasări pe podium străine au mai fost trecute în cont de austrieci. Iar viitorul arată acum pentru ei îngrozitor de sumbru.

Nici elvețienii n-au dus-o mai bine în anii de Continuă lectura →

Excepțional!!!!


Ania Caill a urcat astăzi pe podium într-o cursă de coborâre foarte puternică din Auron (Franța). Într-o companie selectă, colegele premiante sunt amândouă în echipa A a Franței (Margot Bailet și Jennifer Piot), Ania a mers foarte, foarte bine și a reușit rezultatul carierei: locul 3, la o distanță de doar 13 sutimi de argintul cursei și 33 de puncte FIS, performanță pe care în probele de viteză doar Edit Miklos a mai reușit-o pentru România!!!!

Schioara noastră (dragă) impresionase deja de ieri când se apropiase binișor de componentele lotului francez, terminând pe 7, cu 46 de puncte FIS, cel mai bun rezultat al carierei. Impresionase într-atât încât Continuă lectura →

Minunata Ania, când e un router prea bătrân și restul curselor din weekend


S-a întâmplat și asta. Am rămas fără internet exact în momentul în care am vrut să scriu avancronica. Joi seara mai precis. Și am continuat să fiu fără internet și în ziua în care Ania Caill a reușit primul ei punct de Cupa Europei.

Ar trebui să scriu mai multe despre această minunată victorie a Aniei împotriva sistemului frsb, împotriva propriului ei scepticism cauzat de realism cu privire la suportul tehnic pe care îl primește, împotriva Continuă lectura →

Stefan Luitz își dorește astăzi… prima victorie de Cupă Mondială


Un pont anonim a fost de ajuns pentru a declanșa investigația FIS. Schiorii germani au primit în Beaver Creek înainte de manșe sticluțe de oxigen. Pentru inspirație. Inspirație la propriu, în plămâni. Problema cu Beaver Creek e că e sus de tot. Cu startul destul de mult peste 3000 de metri, inclusiv la cursa de uriaș, la o altitudine marcată prin oxigenul limitat disponibil în aer, cursele americane storc schiorii de puteri suplimentar din această pricină. Nu știu cât timp țin efectele unei astfel de inhhalări, nu există suficiente dovezi că ar ajuta atât de mult, dar e totuși posibil ca nemții, în frunte cu Stefan Luitz, să fi primit cu adevărat o importantă “gură de oxigen”.

Oxigenul a fost scos de anul acesta de pe lista Agenției Mondiale Anti-Doping. Dar a rămas pe lista FIS. Stefan a declarat că n-a știut că nu-i voie. Antrenorul șef al nemților nu a putut pretinde Continuă lectura →

Super-uriașul olimpic feminin din Jeongseon – LIVE text


Cu o întârziere de o oră, datorată desigur vântului, cui altcuiva, prima probă de viteză feminină de la Jocurile Olimpice va deveni și ea în curând istorie. E din nou soare în Jeongseon, deci vizibilitatea va fi perfectă.

Foto: Keystone

Traseul e marcat de antrenorul austriac, la fel cum s-a întâmplat și în Soci. Pe atunci echipa roș-alb-roșie o avea pe Anna Veith în plină formă, garanție la medalii. Acum austriecele, oricare dintre ele, n-ar fi surprize pe podium, dar nici certitudine. La fel ca la proba de coborâre, calculele hârtiei le arată ca favorite principale pe Lindsey Vonn și Sofia Goggia. Totuși multele abandonuri de la revenire încoace, au coborât-o pe americancă în clasament pe ingrata poziție 10, ce nu-i lasă liber decât ultimul număr de start disponibil: 1. De aceea americanca va fi pilotul de încercare, și va deschide super-uriașul.

Astăzi intră și Ania Caill în concurs, și o putem vedea dacă avem răbdare până la antepenultima concurentă. Succes, Ania!

Cursa este transmisă la televizor atât în direct, cât și în reluare, după următorul program:
5:00 live pe Eurosport 1 HD
7:15 pe Eurosport 1 și 1 HD (reluare)
17:00 pe Eurosport 1 și 1 HD (reluare)
20:30 pe Eurosport 1 și 1 HD (reluare)
22:45 pe Eurosport 1 și 1 HD (reluare)
1:00 (noaptea) pe Eurosport 2 și 2 HD (reluare)
1:30 pe Eurosport 1 și 1 HD (reluare)

Iată lista de start:

1. Lindsey Vonn (USA) – un ocol mult prea mare la virajul de intrare în stadion, eroare foarte costisitoare, le-a făcut cadou adversarelor medaliile. Înainte de cursă s-a interesat la deschizătoare cine este cea mai bună și le-a rugat să îi transmită date despre traseu. Evident, n-a fost suficient. Până acolo schiase aproape perfect.

2. Tessa Worley (FRA) – nu are greșeli, totuși timpul este cu 2 secunde mai slab.

3. Johanna Schnarf (ITA) – o întrece pe Lindsey la mijloc, cu o linie mai directă, în ultimul viraj nu are viteză prea mare, deci nici dificultăti, trece în frunte cu un avantaj de 2 zecimi.

4. Nadia Fanchini (ITA) – prea mult control în cursa Nadiei, mai ales la virajul final și pierde 6 zecimi.

5. Lara Gut (SUI) – derapează controlat în primul viraj, încearcă apoi să schimbe abordarea, săritorile au fost bune, trece în frunte pentru 4 sutimi de secundă, dar e frustrată și nemulțumită la final.

6. Corinne Suter (SUI) – face intenționat un ocol mare în ultimul viraj, taie și viteza, și asta atârnă cât o secundă la timpul final.

7. Tina Weirather (LIE) – pe prima jumătate nu i se poate reproșa nimic, apoi întârzie într-un viraj, ajunge la poartă când trebuia să fi schimbat deja direcția, virajul final îl ia foarte direct și totuși nu poate menține o linie bună și salvează doar o sutime din avantaj.

8. Jasmine Flury (SUI) – cursă ratată, cu multe greșeli, și două secunde pierdute.

9. Nicole Schmidhofer (AUT) – două viraje luate în derapaj în loc de alunecate pe canturi și dusă este o secundă, campioana mondială nu va deveni și campioană olimpică.

10. Tiffany Gauthier (FRA) – prea multe inexactități în trasa urmată, ocoluri degeaba și o dezechilibrare la start se adună în peste o secundă întârziere.

Nici Schmidhofer se plânge la interviu că i s-a pus vântul împotrivă și a simțit că nu mai avansează.

11. Federica Brignone (ITA) – cursa strânsă promisă de băieți ne-o oferă fetele, a avut un al treilea sfert excelent, cel mai rapid, dar pentru finiș, cu virajul lui, nu a găsit cheia. Linia directă aleasă nu a fost și rapidă. Încheie pe locul 4 (+0’’27).

12. Laurenne Ross (USA) – a primit un loc fiindcă Mikaela Shiffrin a ales să nu concureze, deși experții cred că ar fi fost o cursă pentru americancă. Laurenne pierde o secundă.

13. Sofia Goggia (ITA) – a doua favorită greșește și ea grav, nu observă un dâmb, ar fi trebuit să schimbe direcția înainte de a ajunge la el, se dezechilibrează și aproape ratează următoarea poartă. Locul 6 este al ei, în spatele lui Lindsey.

14. Viktoria Rebensburg (GER) – al treilea sfert, ca al lui Fede, este excelent, iar la ultimul intermediar este în față. La virajul final face mai întâi  o mică întoarcere în direcția opusă și pierde avantajul (+0’’40).

15. Anna Veith (AUT) – sfertul trei este și la ea cheia, recuperează 7 zecimi față de Tina, pierduse până acolo jumătate de secundă, și fără să mai facă experimente în virajul final preia conducerea cu un avantaj de o zecime. Primele cuvinte le adresează mamei ei, în prima cameră tv ieșită în cale.

16. Michelle Gisin (SUI) – ea merge bine în prima parte, apoi însă face ocoluri în pasajul Annei și rămâne în urma austriecei. Nici virajul final nu e ideal, încheie pe 7 (+0’’45).

„M-ai făcut fericită”, îi spune Schmidpiticul Annei între timp.

17. Ragnhild Mowinckel (NOR) – începe mai bine decât Anna, cu viraje desenate perfect, dar pe al treilea pasaj pierde și ea prea mult. Nici virajul final nu e ideal (+0’’88).

18. Tamara Tippler (AUT) – greșeala uriașă de la început îi agața de la bun început un handicap de o secundă.

19. Cornelia Hütter (AUT) – pleacă decisă, ca și Tamara sare foarte departe, ocolind mult, la intermediari e încă aproape de Anna, dar virajele următoare nu știe să le vrăjească și încheie pe locul 7 (+0’’42).

20. Romane Miradoli (FRA) – cursă curată pe prima jumătate, când virajele devin mai tehnice nu se poate sincroniza și pierde peste o secundă.

Lindsey Vonn are puterea să glumească la interviu, știe că nu are cum să aleagă un alt număr și o îmbrățișează pe „the big winner”, care nu se poate opri din plâns. La fiecare felicitare primită îi dau lacrimile. Când acestea se usucă i se citește fericirea pe față. „Cea mai frumoasă victorie!”, spune ea printre mulțumiri.

21. Kira Weidle (GER) – uh, cade într-unul din virajele strânse din pasajul Annei, după o rămânere cu centrul de greutate în spate. Nu pățește nimic din fericire.

22. Jennifer Piot (FRA) – ajunge și ea prea târziu la virajul în care a căzut Kira înaintea ei, dar reușește să rămână pe traseu.

23. Valerie Grenier (CAN) – are multe ocoluri, cel mai mare acolo unde greșișeră și predecesoarele ei.

De acum nivelul este vizibil sub al primelor 20, mă opresc aici din descrierea curselor și o aștept cu pumnii strânși pe Ania.

26. Ester Ledecka (CZE) – fantastic! Nimeni nu poate crede, nici măcar ea, snowboarderița scrie istorie și câștigă titlul olimpic! Încă crede că e o eroare! A schiat cu atâta angajament, a riscat totul, a avut probleme la poarta dificilă, dar n-a tăiat din ritm. „Trebuie să fie o greșeală”, insistă ea. Eroare nu are cum să fie, căci schioarele au senzori și timpii sunt măsurați pe gps. O întreabă pe Anna „how did this happen?” Săptămâna viitoare are șansa de cuceri titlul și la snowboard.

43. Ania Monica Caill (ROU) – se întrece pe sine și deși nu a depășit toate adversarele pe care crezuse că le-ar putea devansa, trebuie să spun că la cum au mers celelalte, a obținut maximul posibil. Locul 36, deși numărul de start o plasa pe 42 (am scăzut-o pe Kira Weidle, care nu a terminat cursa), iar întârzierea (+4’’62) este cea mai mică pe care a obținut-o vreodată la o cursă de acest nivel. Punctele FIS vor fi și ele record personal între concursurile de pe prima scenă a schiului alpin. Din toată inima, felicitări, Ania!

S-a încheiat astfel un concurs satisfăcător din toate punctele mele de vedere. Titlul olimpic a fost câștigat de basmul acestei ediții. Ester Ledecka a fost pentru multă lume speranța secretă că două sporturi atât de diferite ca schiul alpin și snowboard-ul ar putea încorona o singură campioană olimpică. Dar rezultatele de până acum nu au sugerat împlinirea ambițiilor schioarei cehe la această ediție. Aceasta a reușit totuși o surpriză dincole de toate așteptările. Schiul alpin este genul de sport în care așa ceva este chiar imposibil și cu atât mai mult este rezultatul acesta de poveste. Anna Veith, deși în primul moment a simțit dezămagire, a ales să se bucure la fel de mult de argint, fiindcă nu i-a fost servit pe un platou argintat (:p), ci a suferit și a plâns mult ca să ajungă la el. Cu bronzul cucerit, Tina Weirather și-a împlinit și ea un vis întrerupt de accidentări până acum. Iar Ania s-a ridicat doar cu inima și talentul peste nimicul ce i l-am oferit noi și a reușit cel mai bun rezultat al carierei. Abia aștept să vină coborârea!

Clasamentul final

La noapte intră Ania în concurs


În clipa în care uriașul a fost amânat de luni pe joi, Ania Caill a făcut un calcul simplu. Sâmbătă ar fi super-G-ul, unde are șansa unui rezultat mai bun decât la uriaș. Dacă ar participa la proba tehnică, ar însemna că ar putea face cel mult un antrenament de SG, vineri. Dar joia de concurs ar fi o zi cumplit de obositoare. Trezire foarte de dimineață, stat pe pârtie până la 4, când termină fetele cu numere mari de start. Trambalare cu echipament înapoi în sat, prepararea schiurilor, antrenamentul fizic, astea ar urma după cursă. Iar apoi vineri antrenamentul, dacă găsește pe cineva s-o primească pe traseul lor. Asta pe de o parte. De cealaltă, contactat echipele mari, găsit parteneri de antrenamente, schiat la viteză, încărcat bateria cu multă încredere. Patru zile întregi pentru a se organiza și a se pregăti. I-a fost ușor să aleagă.

A aflat că responsabil cu antrenamentele de super-G este Roland Assinger, antrenorul austriecelor. Continuă lectura →