Prima zi de liniste dupa un sezon incarcat al Cupei Mondiale. Mai incarcat de obicei, caci cine n-are de lucru, isi face. Asa si Cupa Mondiala recent incheiata. Fara Mondiale sau Jocuri Olimpice si-a vazut de treaba saptamana dupa saptamana, cu cate doua-trei curse atat la baieti, cat si la fete, pana la deznodamantul din Schladming. Patru zile de concurs serioase, cu surprize, cu ratari si impliniri, cu dezamagiri si bucurii, iar ca ornament, cu excese de trairi, asa cum le sade bine unor finale de calitate.
La fete n-a fost vorba atat de mult despre globuri, ci despre recorduri. Patru dintre trofee Continuă lectura
Cand spunem Cortina d’Ampezzo si Cupa Mondiala, prima imagine ce ne vine in minte este cea a stancilor Tofane dintre care apar fetele sarind in proba de coborare, simbol al cursei italiene si in acelasi timp culise de mare frumusete pentru una din etapele clasice din circuitul feminin. Pusa excelent in valoare de vremea aproape ideala. Soare si frig dar nu ger, si nu doar in ziua concursului, ci dinainte, cat sa dea timp organizatorilor pentru prepararea unei zapezi perfecte, usor agresiva, tare si cu priza, fara pic de gheata. 
Cu o saptamana inainte de Paste, Maria Riesch a zis „Ja” si cu o singura vorba, un sarut si o semnatura a pecetluit ceea ce in lumea schiului va avea ca urmare aparitia unui nume nou la varf, pe o fata cunoscuta. Maria Riesch-Höfl se numeste acum campioana Cupei Mondiale. Cununia civila a avut loc in Garmisch-ul ei natal, in vreme ce 
cea religioasa s-a desfasurat in Kitzbühel. 
Ultimele curse ale sezonului sunt diferite de cele din restul anului. Unele fete se retrag si daca observati cum una primeste discret flori la sfarsitul cursei fara sa fi scos un rezultat bun, aceasta-i cheia enigmei. Anul acesta inca n-am vazut pe nimeni despartindu-se de Cupa Mondiala, desi cam toata echipa feminina de tehniciene elvetiene a spus gata. Insa aceasta a fost, din pacate pentru tara cantoanelor, o echipa invizibila, iar anunturile 
In decurs de trei zile, cu regularitate de calendar, la miez de vineri, de sambata si de duminica, Lindsey Vonn a castigat trei globuri de cristal, recompensandu-i prestatiile din Cupa Mondiala in super-combinata, coborare si astazi pe cea din super-G. Tur de forta ce rasplateste desigur munca unui sezon intreg, nimeni nu poate castiga un trofeul suprem al acestei competitii de durata intr-o singura zi (rectific, anul trecut asa a castigat 
In Tarvisio, situatia de vineri s-a repetat sambata. Lindsey Vonn a luptat din rasputeri pe partie, a trecut linia de sosire cu ochii atintiti la tabela cu clasamentul, si si-a vazut numele pe 2, inaintea Mariei Riesch. In ambele zile a stiut pe loc ca a castigat un mic glob de cristal. De aici scenariile se despart. Caci in vreme ce dupa super-combinata a inceput sa topaie de fericire, dupa coborare a ramas aplecata, cu mainile sprijinite de genunchi, gafaind obosita, cu dezamagirea pictata pe fata. 
Titlul e simultan sumar pentru ce s-a intamplat in super-combinata. Dar e o expediere facila a lucrurilor petrecute pe partie si la start. Maria Riesch a avut o intarziere de 42 de sutimi dupa 
Schi alpin. Deocamdata. 