O fi sfârşitul sezonului, dar slalomiştii au oferit astăzi în Aspen o manşă plină de artificii. Nici unul din schiorii din grupa de elită nu s-a culcat pe o ureche, rezultând o cursă palpitantă, de o calitate impresionantă.
Activi şi agili, primii şase au prezentat manşe demonstrative, numai bune de spectacol, despărţiţi la final de doar 26 de sutimi. Stefano Gross a fost cel mai agil dintre ei. Michael Matt, la prima apariţie în grupa celor şapte fantastici, a ţâşnit ca nici un altul prin verticale. Henrik Kristoffersen a schiat solid şi curat, fără să poată ataca, fiindcă la primul schior (a avut numărul 1), stratul superficial de zăpadă muiată nu fusese încă îndepărtat. Felix Neureuther s-a prezentat sprinţar, suferind un pic pe final de la acelaşi fenomen ca Henrik. Manfred Mölgg a prezentat din nou slalomul care i-a adus podiumuri în acest sezon. Iar Alexander Khoroshilov s-a lăsat doar un pic mai prejos.
Apoi a venit campionul, a epuizat încă o dată superlativele, precis, tăios, şi accelerând după absolut fiecare viraj. Marcel Hirscher a ridicat ştacheta la 35 de sutimi deasupra colegilor din elită şi a sufocat îndoielile celor care poate îl mai vedeau pe Henrik campion neîncoronat.
Scenariu perfect pentru finală, ca într-un film pus să smulgă de la toţi spectatorii câte un oftat de satisfacţie.
Dar cineva a uitat să i-l dea spre citire lui Andre Myhrer, căruia de cum a văzut zăpada de primăvară şi şanţurile din jurul porţilor i-au sclipit ochii de bucurie. Aici se simte el ca peştele în apă. De atâta entuziasm aproape l-a detronat pe rege. Doar 8 sutimi sunt între ei. Marcel Hirscher va trebui prin urmare să ne încânte din nou cu perfecţiunea cu care foarfecă porţile. Altfel riscă să nu câştige şi azi.
