Norvegianul Aksel Lund Svindal confirma revenirea in forta si castiga a doua cursa de la Lake Louise, cea de super urias, in 1:29:30. Pe locul secund termina Matthias Mayer, mai lent cu 35 de sutimi, iar pe trei revedem zambetul de bucurie al italianului Peter Fill care e la 45 de sutimi de Svindal si la al doilea podium al sfarsitului de saptamana. Rezultatele complete le gasiti aici.
Aksel Lund Svindal castiga super uriasul de la Lake Louise (copyright Alexis Boichard, Agence Zoom)
La fel ca la coborare, si astazi tot norvegienii erau favoriti la podium. Jansrud pleca din postura de castigator al super uriasului canadian in 2014, iar Svindal venea dupa victoria de ieri. Interviurile acordate de cei doi inaintea cursei ne-aratau, insa, diferentele dintre ei. Aksel declara plin de entuziasm cat de mult ii place zapada din America de Nord, conditiile de schi fiind similare celor din Scandinavia. Mentiona ca avantajul zapezii ce permite o alunecare mai rapida este unul pe care-l pierde cand se schiaza in Alpii din Europa si, mai mult, ca fiind prima cursa a sezonului, schiorii au timp destul sa se pregateasca temeinic si sunt odihniti. Incheia adaugand ca el si Kjetil sunt in forma buna pentru cursa. Jansrud, pe de alta parte, mai retinut, spunea ca-i dificil de prezis cine va castiga, dar ca la Lake Louise este „dealul” preferat al lui Aksel. Mai mult, norvegianul amintea de experientele sale mai putin placute din anii precedenti, cand nu a reusit sa termine cursa. Desi amandoi norvegienii au plecat ca din pusca, amintirile lui Jansrud de anul acesta nu vor fi printre cele mai placute, el terminand in afara podiumului, pe 7, la peste jumatate de secunda in spatele compatriotului sau victorios.
In afara duelului norvegian, istoria cursei s-a scris similar competitiei de la coborare. Peter Fill a plecat printre primii, a alunecat foarte bine aproape pe toata partia, cu exceptia unei erori dupa ultima saritoare, la intrarea pe „Easy street”, unde multi schiori aveau sa greseasca. Italianul a vazut verde de sus pana jos, a ajuns la final cu peste o secunda avans si s-a instalat confortabil si zambitor in pozitia de lider provizoriu al cursei. Asemeni competitie de la coborare, schiorii care i-au urmat nu au reusit sa fie mai rapizi, desi cativa au fost pe-aproape. Travis Ganong a mers bine, abordand o trasa dreapta si ajungand cu un avantaj de 17 sutimi la al treilea intermediar, dar o eroare la iesirea din virajul „Double Trouble”, spre o poarta oarba, l-a scos mult din trasa ideala si l-a costat 3 zecimi. Americanul a recuperat pe ultima portiune, dar nu suficient incat sa-l depaseasca pe Fill, fiind mai lent cu 6 sutimi de secunda la final. In acelasi loc a gresit si Erik Guay, a carui intoarcere dupa un sezon de pauza din cauza accidentarilor nu e la fel de incununata de succes ca a lui Svindal. Canadianul a incheiat totusi cursa pe locul 13. Max Franz a fost la un pas de a-l depasi pe Fill, austriacul fiind mai rapid decat italian la primii 4 timpi intermediari. Franz a pierdut avantajul fragil de aproape o zecime pe ultima portiune si a terminat cursa pe 4, la 6 sutimi de Fill. Carlo Janka, a carui revenire in varf de forma e asteptata de multa lume, a plecat bine in cursa, cu avantaj la al doilea intermediar, a pastrat trasa ideala pe prima portiune, dar la iesirea din „Fishnet” a pierdut aderenta pe schiul exterior si nu a reusit sa se redreseze la timp, ratand urmatoarea poarta. Adrien Theaux a schiat si el bine, doar o dezechilibrare la ultima saritoare stand intre francez si pozitia de lider provizoriu.
Cu numar 19 de concurs, Aksel Lund Svindal a mers foarte bine de la cap la coada, castigand timp pe mai toate sectiunile. Contactul foarte bun cu zapada, pozitia agresiva, capacitatea de a amortiza damburile partiei fara a pierde viteza i-au asigurat un avantaj confortabil, de 45 de sutimi, in fata italianului care trebuia, din nou, sa se declare invins, de data asta la o diferenta consistenta. Lucrurile nu era insa lamurite, pentru ca la start urma Kjetil Janstrud. Norvegianul a pornit bine, fiind egalul lui Svindal pe prima poriune si avand chiar un avantaj de 12 sutimi dupa zona abrupta. Pe ultima treime a cursei, unde Aksel alunecase impecabil si castigase 3 zecimi, Jansrud a pierdut peste jumatate de secunda insa, terminand cursa pe un dezamagitor loc 7. Matthias Mayer a fost la un pas de a-i strica petrecerea lui Svindal, austriacul avand doar 5 sutimi intarziere la al treilea intermediar, dar intrarea gresita intr-o poarta oarba din treimea inferioara l-a costat peste o zecime si redresarea i-a diminuat viteza inainte de zona de plat. Austriacul a reusit insa o clasare pe pozitia secunda, la 35 de sutimi in spatele lui Svindal.
Curse mai putin inspirate au facut Hannes Reichelt, unul dintre favoritii disciplinei, care nici astazi nu a ajuns in top 10 si Alexis Pinturault, care pleaca fara puncte din Lake Louise, unde oricum n-a stat prea mult. Francezul a decis sa-i dea de furca lui Hirscher in lupta pentru globul mare, adunand puncte si la super urias, nu doar la probele tehnice. Planurile lui nu au dat roade astazi, Pinturault terminand pe 37, dupa o cursa slaba, cauzata poate si de nefamiliaritatea cu partia dupa ce federatia franceza a decis sa-l tina pe Pinturault in Colorado pana ieri. Alexis nu a participat la nici una din sesiunile de antrenamente de la Lake Louise din aceasta saptamana.
De partea cealalta a baricadei, norvegianul Aleksander Aamodt Kilde pare sa fi furat meserie de la mai titratii sai coechipieri, reusind si astazi o cursa buna, la finalul careia s-a clasat pe locul 10. Rezultate peste asteptari au venit si de la italianul Mattia Casse, care, cu numar de concurs 35, a terminat pe 15, precum si de la tanarul sloven Bostjan Kline, care, plecand al 36lea, a incheiat pe locul 14. La categoria ratari notabile, lui Carlo Janka ii tin companie Jan Hudec si Werner Heel.
La finalul unui weekend in viteza Aksel Lund Svindal se instaleaza in pozitia de lider al clasamentului general, urmat – cine ar fi banuit – de italianul Peter Fill. Noi ne pregatim deja pentru o saptamana palpitanta in Statele Unite unde, la Beaver Creek, vom avea coborare, super urias si slalom urias, deci ii vom putea urmari pe toti pretendentii la globul mare de cristal.
Crans Montana nu este locul pe care sa-l invatam pe dinafara privind an de an la cursele de schi. Desi cronicile din vechime ii pomenesc cu respect numele. Aici s-a disputat in 1911 primul concurs cronometrat din istoria schiului alpin. Apoi a devenit faimos pentru Mondialele din 1987. Opt medalii de aur au luat atunci elvetienii, din 10 posibile, lor adaugandu-li-se inca 6 de alte culori. Dar in Cupa Mondiala, e un loc uitat. Ultima escala in circuitul masculin dateaza de hat, din 1998 si daca tot am dat o raita in trecut, haideti sa 
Schi alpin. Deocamdata. 